E toamnă, salbatică şi rea,
Cu frigul stelei se-nvelise cerul;
Brâul umed al ploii, lăţise pe şosea
Frunzişul toamnei, ce ruginise fierul.
Noi alegeam culori pe întrecute,
Să facem din odaie sărbătoare,
Fereastra, da spre ziua, când iubite,
Ne-am fost ursiţi, în aripi de cocoare.
Vroiam să punem tapet ruginiu
Cu arome de gutui, mere şi nuci
Culese dintr-un pom, rodit tarziu-
Tutorele poamelor , pe văi şi lunci.
Toamna, stă o vreme, fară umblet,
Ca să desfacă pentru noi boceaua,
Poame , flori şi cântec din bunget
Le-adună-n coşuri, haimanaua...
Comentarii
Mi-a făcut plăcere lectura! Felicitări!
... și totuși...