E ziua ta, ţara mea!

[George de Podoleni]

E ziua ta, ţara mea!
Dar nu eşti ţara mea;
Eşti a tuturor şi a nimănui!
Eşti ca o orfană
Care vede în orice trecător obosit un tată cuminte,
Care vede în orice femeie tristă o mamă duioasă.
E ziua ta, ţară!
Şi nu-ţi oferă nimeni o floare?
E ziua ta, ţară, şi n-am pentru tine să-nchin un pahar
Şi nici măcar un mititel să gust nu mai pot,
Căci te-au otrăvit cu un codex alimentar străinii,
Dar şi ai tăi, cei care trebuiau să-ţi poarte de grijă.
Spune-mi, ţara mea, ţi-a fost vreodată bine?
Atunci, vino şi plângi pe umărul meu...

[George de Podoleni]

[Pop Dorina]

Oare am postat-o unde trebuie?

 

[Ioan Muntean]

Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!

[Pop Dorina]

Vă mulțumesc.

[Nitu Constantin]

Sănătate!

[Ioan Muntean]