efigii pe retină

cu soarele ce arde pe muchii şi-n arcade

când dorul de verdeaţă începe să învie

cu lacrima de nouri ce-adânc în mare cade

îmi descompui luceferi... felie cu felie

efigii de iubire îmi miresmează chipul

în paralele sfinte şi-n splendide incinte

la capăt de privire muşcat îmi dai sărutul

cu ochii tăi sibilici şi gura prea fierbinte

e'o cavalcadă-ntreagă şi cumpătul se pierde

îmi răscoleşti în carne crâmpeie de trăire

pornirea ţi-e menire ce ştie să-mi dezmierde

plăpânde dar nestinse dureri de drăgostire

ne preumblăm prin vise şi legănăm suspine

avem pulberi de aur fixate pe retină

în torsul ăstor vremuri cu stări diamorfine

cuvintele sunt flori... pe foi de crinolină

cuvintele sunt flori pe foi de crinolină

păstrez pe deget versul... inelul de verbină

Iolanda S.@

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
Ioan Muntean a postat o postare pe blog
Acum 59 minute
epilog – zbor final în florar (cybersonet DCLXXXI) prin Cronopedia
Acum 59 minute
Ioan Muntean a postat o postare pe blog
1 oră în urmă
(V) arderea fără reţinere (cybersonet DCLXXX) prin Cronopedia
1 oră în urmă
Mai Mult…
-->