Mirosul toamnei se-adună-n mine, pic cu pic... Pe tâmple, albe-mi sunt prelinse aromele multelor iubiri – primăvăratice, pârguite-n vara cândva blondă –, zâmbete maro tremură-n lacrimi grăbite-n golicinea trupului scăldat de bucuria dragostei în aşternuturi de nisip ori lanuri de petale, taine sărutate se ghemuiesc buzelor tremurând pe-alei cu muze şi miresme spulberate de-amintiri nebune, sătule-nesăturate de forme însetate de dor...
Amintiri dezbrăcate de hainele verii, calde, blânde socotesc mângâieri pierdute pe trupuri goale, glasuri tresaltă feeric în palme arcuite peste foşnetul picurilor în extaz, sărut culori mistuite, inspir nesaţul frunzelor-veşmânt-pierdut...
În plină toamnă m-afundă emoţii liceene, mă cufund înconjurat de singurătăţi în fumul pastramelor înecate-n parfum de must, sorb iubirile trecute, respir, încă, ceasurile îniernirii...
Şi pulsez în gând în ritm de-o primăvară aburind pe-o eternă ceaşcă de cafea...
Emotii in plina toamna on PhotoPeach
Ioan M.
Comentarii
O muza delicata ,sa-i dedici poeme
Culorile copacilor din jur far’ de cusur
Sunt inundate-n mari de crizanteme .
Mireasa sufletului meu ,
Se apropie caderea frunzelor lovite
de vanturi brume grele si de ploi
Ce te vor imbraca in mantii gri cernite.
Si-ti vor acoperi cu tina si noroi
maiestrul tau covor din frunze moi
Unde ai sa-ti pui culorile adunate ?
la mine-n suflet este loc mereu
Cu dragoste-am sa le adun pe toate
Imensul evantai din frunze colorate
Friends Images at ImageHousing.com
Din creatiile tale imi permit aceasta postare....felicitari pentru blog.