Cu fiecare frunză toamna renunță la verde
Anotimp handicapat cu ramuri în cer și cu
rădăcini de foc și pară Vântul tremură între
odaia nupțială și borta infinitului Pe-aici se
trece într-o altă galaxie a tăcerii Taci și vei fi
promovat La birou îngerii contabilizează și
ultima picătură de ploaie Bacovia redivivus
Toți se șterg de preșul sufletului
Cu mâinile imaculate de sânge
destinul îți ghicește iar trecutul de probă Et in
Arcadia ego Și totuși care-i diferența
Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II
-->
Comentarii