Fără tine sunt ca frunza-n vânt,
ca pescăruşii lipsiţi de nemărginita mare.
pe-aleii prăfuite cu suflet
paşii mei în noapte rătăcesc
în căutarea unui mit minunat ;
eternul Paradis atât de râvnit
Eşti dulcea mea povară iubito,
pătruns de aprig dor te mirui cu privirea.
numai tu poţi să transformi într-o zi
deşertul imens din sufletul meu
într-o binecuvântată oază de iubire
Iubito, te aştep nerăbdător să vii,
în duet să zburăm spre infinitul spaţiu sideral
printre stropi de vise pline de speranţă
să trăim neîncetat fericirea.
Comentarii
Multumesc Maria- Ileana !
Semn de placuta lectura si apreciere!