O femeie-n largul minţii
Tu eşti tot ce nu mai este,
O madonă-n prag cu sfinţii,
Dragoste întrr-o poveste.
Şi în marmură cioplită
Ai surâsul de Veneră,
Poţi cumva să-mi fi iubită
Într-o viaţă efemeră?
Poţi trăi în poezie
Ca-ntr-o piatră ce scânteie,
Să te rogi cu frenezie
Ca o maică dumnezeie?
Astfel noaptea mi se crapă
Stele-n diademă-ţi pun,
Raze blonde-n cer de apă
Spumă în valuri de săpun.
Eu te văd femeie altfel
Decât stearpă-n dans frenetic
Nu i cu ochii în portofel,
Ci cu-n iz înalt poetic .
Cum pot eu acum să-ngădui
Nisip în ochi la dimineţi ,
Capul greu şi el la rându-i,
Buzele de umbre vineţi?
Poate înţelegi mai bine
Rostul sfânt pe acest pământ,
Vreamea trece, alta vine,
Nu te împiedica de vânt!

Comentarii
http://youtu.be/ZGPcGKUGvJ4