Fericiri

Albiți de timp, mână în mână,

Ce simt nu trebuie să-și spună.

Privirea lor, caldă iubire,

Învăluie întreaga fire!

Și trec prin viață fericiți:

Au fost de Domnul ocrotiți!

 

A fost plecată, i-a fost dor...

Își strânge-n brațe-al ei odor!

Picurii calzi de fericire

Înrourează-a ei privire...

Blând, luminează-n jur iubirea:

O mamă-și simte împlinirea...

 

Să-i spună multe ar fi vrut,

L-a zăpăcit... Cu un sărut!

În piept bat tobe, e uimit!

E mult, puțin? E fericit!

Din ochii ei raze de soare,

Fac îngerii în jur să zboare...

 

E uluit! Ici în desagă,

E pentru el o pâine-întreagă!

E-un dar divin, la piept o strânge,

Ar mai mânca da-i vine-a plânge...

Trupșoru-i slab l-a încălzit,

O-ascunde-în zdrențe fericit...

★
★
★
★
★
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • Când calcă-n prag iubirea

    Ea răspândeşte fericirea,

    Şi sufletu-ţi strigă-n tăcere

    Uitând de-a sa durere.Smile.gif

Acest răspuns a fost șters.
Mai Mult…
-->