Cum sunt nu-mi place,
cum să mă împotrivesc,
să urmez o linie nedreaptă
când nu vreau?
Rezultat să dau faptelor nedemne,
un căuş de cuvinte în care-i esenţa.
Transpiraţia florii
când se porneşte ploaia
vântul furtunii,
aşa o să-mi ştie inima
mişcarea
care vieţuieşe-n mine prin mişcare.
Fii tu respiraţia florii
când spintecă norii
fulgerul
alb,
tunetul trecutului mort
când între cer şi pământ
a rămas pe gânduri
omul!

Comentarii
Multumesc Lenus, ganduri bune!
Felicitări pentru acest poem!