invidia m-a împins spre pericol
vânturam scena în imagini impresii
în barcă
ţi-am azvârlit o mână de apă
râdeai să prelungeşti clipa
peste răcoarea instaurată
broboanele îţi succedau trupul felii
continuam s-arunc pumni cu licoare
adiacent se umplea laguna ţestoaselor
apa-ţi licărea printre sâni
Vezuviul şi Etna deportaţi trasau dâre de fum cenuşii
care-mi ţâşneau prin gură
unindu-ne
Ningea cu fulgi mari fierbinţi alburii
aşteptam în cameră şi număram zilele
rămase în frunze şi stele
lumina felinarelor despărţea starea
unui aion sălbatec depăşit
zăpada îţi scârţâia pe sub tălpi
îmi strigai numele
viaţa alerga inutil
clasat interogat
selecţionat şi secţionat în mii de fragmenţele*
dar Chronos acum fierbe-n cazan aerul
şi-ţi simt răceala
*fragmenţele = bucăţele
Stănescu Aurel Avram
-->
Comentarii
Frumos si original! Felicitari!
Care răceală? Cu Etna și Vezuviul ?
Un semn admirativ de trecere. Poezia domniei tale mă face să mă simt ca un începător în ale muzicii care o ascultă, nu o înţelege dar, îi place cum sună.
Cerul fierbe printre
fluturi albi şi se sparg
în durerea unei furtuni
unde viaţa în ecou se aude....