Floarea mea

[Gordan Mircea]

          

Pămînt, plămădit în floare de orhidee,

Copt în pîntecul cuptorului la foc blînd,

Îți sorb nectarul otrăvit, de atee,

Fecioară pură să te-așez la mine-n gînd.

 

Udată în lacrimi cristaline, ce pornesc

Din marea bucurie a celor ce te ocrotesc,

Adînci rădăcini legi cu plaiul strămoșesc,

Tulpină înălțînd, crud chip ingeresc.

 

Răsădită în grădina sufletului meu

Întinzi spre cer tinerețea-nfloritoare –

Rugă fierbinte bunului Dumnezeu:

Înflorită ca să rămîi, nemuritoare,

 

Veneră, pe un piedestal de veșnicie,

Neclintită-n bătaia asprelor vînturi,

Parfumul tău m-afundă-n dulce reverie

– Aleasa mea – și-ți scriu aceste rînduri.

 

MdRaesculum 09.03.2013

[Gordan Mircea]

Mulțumesc, Lenuș și Mia! Era de 8 Martie, dedicație, da nu prea am fost pe...fază și, poate, nu e prea tîrziu..

[maria]

foarte frumos, frumos!

[Lenuş Lungu]

Frumos poem...Felicitări!

[Pop Dorina]

Oare am postat-o unde trebuie?

 

[Ioan Muntean]

Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!

[Pop Dorina]

Vă mulțumesc.

[Nitu Constantin]

Sănătate!

[Ioan Muntean]