Alb pur al vieţii aşezate
Pe armura credinţei ancestrale
Mă regăsesc în aer şi în ape
Dar şi în ce îi drag inimii tale.
Cutreier clipele în reverie
Şi dorm cu gândul la etern
Aştept ea clipa să reînvie
Tot ce-i mai bun, departe de infern.
Nu mai am ochi pentru o altă floare
Ea seva stă în rădăcină
Acolo unde se unesc munte cu mare
Şi omul este tot lipsit de vină.
Flori de salcâm cu amalgam
De o iubire pură precum zarea
Nu mai e timp ca să mai am
Pierdut al meu simbol cu juna marea.
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Cerul este senin dar este ger în curte, Ninge dar vântul începe ceva să caute,Flori de chiciură pe a copacilor ramuri,Dar și flori înghețate acum pe geamuri. De ieri multă zăpadă a început să cadă,Fulgi de zăpadă aleargă tare pe stradă,Văd iar…
Citeste mai mult…Astăzi am mers prin zăpadă fericită,Vântul printre ramuri răgușit iar caută,Orașul cu o maramă albă s-a îmbrăcat,Printre fulgii argintii mereui am umblat. Așa este Brăila când ninge foarte tare, Crengile în copacii goi triști trosnesc,Sunt copil…
Citeste mai mult…Iarna pe drum iar veselă bine petrece, Lângă foc este foarte bine și în odaie,Întunericul nopții este acum mai rece Vântul prin zăpadă mai supărat trece. Cade din calendar astăzi o altă foaie, Mai așez un pulover gros iar pe mine, Când focul arde…
Citeste mai mult…Văzduhul pare mereu mai nemărginit, Acum pe Cer stelele toate au adormit, Prin zăpadă este acum liniștea tăcerii, Vin pe stradă mereu fulgii mari ai iernii. Urlă vântul aprig deseori în depărtare,Gradina mea nu mai are nici o culoare, Peste tot…
Citeste mai mult…
-->
Comentarii
o lectură plăcută şi un semn a trecerii mele...
Lecturat cu placere. Frumos!