Iubirea, magic liant între suflet şi dor
pe aripi de vânt ne poartă-n lumea stelelor,
dulce povară pe care fericiţi o împlinim
ne-ntristăm, suferim, e sublim că ..iubim
Câte nopţi fără somn, câte vise în doi
pe pământul divin ne aflăm numai noi
te sărut fermecat sub o ploaie de stele
eşti un dar minunat, femeia visurilor mele!
Când sunt cu tine ora pare minut
veselă inima-mi zvăcneşte de te sărut
vocea ta e ca un sunet duios de vioară
ce n-aş da s-o ascult seară de seară
Puţini au un înger aşa cum am eu
deşi eu nu sunt un nou Prometeu
pentru iubită aş da o fugă până la cer
focul iubirii să-il aduc ca divin giuvaer.
-->
Comentarii
Multumesc Lenus !
Multumesc din suflet Gabriela !
Onorat de aprecieri si popas Rodica !
Frumos! Mi-ati răpit timpul, dar bucuria de a poposi peste poemul dumneavoastră e mare... Felicitări! Am citi cu drag!
Multumesc Aurora, suflet drag !
Un foc mângâietor în numele iubirii...
Felicitări, prietene!
.
Aurora, cu drag