Sunt gând frământat ajuns în trup, precum bobul de grâu în pamânt.
Am ajuns aici, am crescut să-mi amintesc cine sunt.
Frământ aluatul din lacrimi dulci – amărui.
Zâmbind, îi adaug răbdare, voință.
Desigur, picură sudoare, dar pun multă credință –
La nevoie chiar și căință, sau umilință.
Plămădeala e gata. Așteaptă să crească
la cald - Nu într-un loc fierbinte
– undeva în suflet –
O acopăr cu recunoștință,
cu simțăminte duioase.
Are un timp potrivit
de nedepășit pentru plămădit,
Până începi să frămânți cu adevărat, -
Altfel aluatul începe să se acrească.
Adun toată iubirea și-o pun.
Din nou încep să frământ la aluat.
Nu, n-am uitat. Am pus și iertarea,
Împăcarea, peste toate câte sunt.
De-acum frământatul e gata. Îl las să se odihnească.
Aluatul, - despre el vorbesc. De frământat nu mai frământ.
Aștept să dospească
Tot undeva unde e cald. Apoi, îl cuprind și-l întind.
Ehei! N-am uitat de ulei, să pot să-l desprind
Ușor când îl așez în cuptor. Să nu se ardă prea tare, - știu.
Focul să fie potrivit.
Iese un gând copt frumos, rumenit
Nu chinuit. Destul a fost plămădit și din durere,
Dar a adunat înțelepciune din inimă, din rațiune.
Acum e o fericire sa te hrănești din el cu plăcere.
Cornelia Mazilu
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Capriciile iernii
Cerul este senin dar este ger în curte, Ninge dar vântul începe ceva să caute,Flori de chiciură pe a copacilor ramuri,Dar și flori înghețate acum pe geamuri. De ieri multă zăpadă a început să cadă,Fulgi de zăpadă aleargă tare pe stradă,Văd iar…
Citeste mai mult…Ninge în Brăila
Astăzi am mers prin zăpadă fericită,Vântul printre ramuri răgușit iar caută,Orașul cu o maramă albă s-a îmbrăcat,Printre fulgii argintii mereui am umblat. Așa este Brăila când ninge foarte tare, Crengile în copacii goi triști trosnesc,Sunt copil…
Citeste mai mult…Într-o iarnă
Iarna pe drum iar veselă bine petrece, Lângă foc este foarte bine și în odaie,Întunericul nopții este acum mai rece Vântul prin zăpadă mai supărat trece. Cade din calendar astăzi o altă foaie, Mai așez un pulover gros iar pe mine, Când focul arde…
Citeste mai mult…Frigul
Văzduhul pare mereu mai nemărginit, Acum pe Cer stelele toate au adormit, Prin zăpadă este acum liniștea tăcerii, Vin pe stradă mereu fulgii mari ai iernii. Urlă vântul aprig deseori în depărtare,Gradina mea nu mai are nici o culoare, Peste tot…
Citeste mai mult…
Comentarii
Trimit îmbrățișări dragi și mulțumiri pentru toți cei ce v-ați trecut pașii sufletului prin grădina gândurilor mele, oameni frumoși!
Frumoase versuri, frumos mesaj!
Lenuș, Aurora, mă înclin în fața frumuseții sufletelor voastre, mulțumindu-vă cu inima pentru popasul de gând!
Minunate versuri!
Cu mare drag
Versuri adânci, estetice, fremătătoare...
Deosebit! Felicitări!
Aurora, cu drag