gânduri de octombrie
doarme-n munţi prima ninsoare,
octombrie cu brumele lui
vine cu oase de îngeri decapitaţi,
s-au deschis mustăriile peste tot,
orele picură-n oale cu vin
veninul din zilele când fericirea zbura;
scriu tot mai greu poezie,
în zilele toamnatice cu nori
cuvinte năuce-mi fug de sub ochi,
din ce în ce mi-e mai mult silă,
am strâns erori după erori,
precum Sahara sub cămilă.
gâşte sălbatice trec pe sub noaptea albă
pe trepte sublime de cer,
vedenii mocnesc în mine, stafii,
din neîmplinitele copilării…
joi, 1 octombrie 2015
-->
Comentarii
Mulţumesc Mihai Toma.
Mulţumesc Agafia.
Mulţumesc Emilia Popescu-Rusu pentru aprecieri.
Semn de admiraţie!
Recitit cu multa placere.
Mulţum,esc Lenuş, mulţumesc Rodica pentru aprecieri.
poezie cu rima alba, puternic sensibila, demonstrand printr-o scriere concentrata frumusetea dar si duritatea anotimpurilor reci. Feicitari!