N-a fost nimic din rugăciunea
Ascunsă-n tainicu-mi avânt -
Doar gând, ce a născut rațiunea
Ca nouă rezonanță de cuvânt...
Nu cer nimic ca recompensă
Doar simțăminte unice, reale -
Ce mângâie azi, o viață tensă
La porți de vis sentimentale...
Viața se scurge, viața trece
Deci tânăr nu mai sunt de fel -
Am trupul „rece", ce-nsoțește
Spre alte lumi, moartea "nițel"...
Prin fapte îmi exprim dorința
De a mai câștiga o altă zi -
Cu ochii-mi plânși, vizez minunea
Ce naște clipe-n poezii...
Nu am acces la viață lungă
Chiar de mă rog la Dumnezeu -
Dar am pasiuni, care mă-nvață
Să fiu pe veci supusul Său...
N-a fost nimic din rugăciunea
Ce am rostit-o în secret -
Doar gând, ce a numit rațiunea
De-a fi Cronopedist poet...
Nu folosesc ascunse fapte
Prin care să mă întrețin -
Nu caut Îngeri, ce să-mi poarte
Mișcarea mea... spre-un loc Divin...
Mă mișc în lumea mea, nevoia
E cea care mă ține-n viață -
Chiar dacă clipa care vine
Legată e de-un fir de ață...
N-a fost nimic din rugăciunea
Rostită după-un unic plan -
Sunt om ce a-nțeles rațiunea
Acestei vieți pe care-o am...
Mă mișc, atât cât viața-mi cere
Fără s-aștept glorii de fel -.
Durerea e a mea avere
Și versul meu... e-un menestrel...
Că moartea mea, este aproape
Nu e ceva prea important -
"Ea e „Regina"... ce-o să-mi poarte
Trupu-mi poetic pe un catafalc...
N-o să mai fiu în astă lume
Dar cui îi pasă de-al meu rol -
Prin moarte, piere al meu nume
Și-al meu talent... ce-i trecător...
Vladimir Nichita / Australia.
16/04/2019
-->
Comentarii
respectul nostru-i reciproc
pe virtual... el are-un loc -
nu ca în caleidoscop
unde unul se vrea-n TOP...
amândoi suntem români
cu nume de oameni buni -
Constantin și Vladimir
iubesc Domnul, cel Divin....
nu ne scoatem la vânzare
și n-avem dorințe, care -
să ne dea prioritate
când dorim în jur dreptate...
Respect deosebit:
Domnule NITU CONSTANTIN.
Respect!
da, domnule Nițu Constantin
cu respect mult mă înclin -
sunteți un om special de omenie
ce multe despre viață știe...
viața se scurge, viața trece
și tot în jur devine rece -
deci spovedania este necesară
pentru păcate, sau greșeală...
Mulțumiri sincere, mă onorează aprecierea
și comentariul Dumneavoastră, stimate Domn !
Da, „Viața se scurge, viața trece”! Confirm. Dar ieri am fost la spovedanie și am recunoscut toate păcatele tinereții... Ce amintiri și retrăiri frumoase!
Mulțumesc pentru vizită și apreciere, dragul meu prieten Mihai Ștefan Arsene !
Mulțumesc pentru valoroasa ta apreciere, draga mea prietenă Agafia !
de multe ori
sau chiar întotdeauna
ascundem multe
fără să vorbim -
ca trecători lăsăm averea
pe care poezie o numim
durerea noastră e imensă
cu nimeni nu o-mpărtăsim -
dar pe-undeva găsim puterea
ca pe prieteni să-i iubim...
și eu tti mulțumesc pentru
apreciere și comentariu, dragă
prietenă...
NICOLETA !
De multe ori ne ascundem durerea printre cuvinte. Suntem trecători, dar lăsăm după noi o mică avere, iubirea pentru poezie.Multumesc pentru aceste frumoase versuri .
cu picturile de rouă
stau bine când grăiesc -
cuvinte dulci de poezie
ce-ți spun câ te iubesc...
înfășurate în iubire
eu ție ți le adresez -
emotii magice o mie
pe a ta piele le așez...
iar respirația ta devine
ceva ce-mi este necesar -
când fără o rezervă-anume
ne conectăm sentimental...
LOVE YOU, LENUȘA !
Cuvintele tale sunt picături de rouă
înfășurate în dragostea mea…
emoțiile calde curg pe pielea mea,
respirația atinge momente infinite…
unde visele mele…interzise,
sunt amestecate
cu săruturi
ce colectează fumuri
de picături de soare.
Gânduri și cuvinte
în parfumuri interconectare.
© Lenuș Lungu
-
1
-
2
de 2 Următor →