În gară
În gara nostră trece timpul.
îmbrăţişând zori ce-or să vină,
doar taina ne ciopleşte chipul,
la streşini, ploaia fără vină.
Stăm pe o bancă între şine,
sub gândul toamnei anodin,
doi călători spre timp ce vine,
suntem, doar ceea ce iubim.
Îmbrăţişăm chiar infinitul,
o viaţă strânsă într-o batistă,
iubito, mi-a rămas doar timpul,
dar lumea noastră, nu insistă.
Trecem prin vânt ce ne înfioară,
o mână doar avem întinsă,
iubirea, poate-o să ne doară,
de doruri, când va fi atinsă.
Suntem în gări, avem merinde,
le avem iubito, în ştergare,
le scoate toate şi le întinde,
suntem mereu ... în aşteptare !
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Numărul zero
Numărul zero este un număr cu soț sau este un număr fără soț?
Citeste mai mult…
Vizualizări: 23
-->
Comentarii