13. (cyberproză, cybersonet)
~ ciclu Scrisori abstracte de dragoste şi amor - anatomia ceasornicului lichid ~
Motto - te iubesc până la capătul geometric al unui strigăt înfășurat în catifea
Treapta 1
Senzualitate Platonic-Abstractă
Geometria absenţei
Scrisoarea 1 (Ea către El)
Monarh al Unghiurilor Ascuțite,
Distanța dintre noi doi nu se mai măsoară astăzi în kilometri sau în stații de autobuz, ci în numărul de teoreme nerezolvate care ne despart retinele. Privirea mea te caută ca un laser rece, trimis de pe o planetă de carton, dar se lovește constant de marginea ascuțită a unei zile de joi care refuză să se mai termine. Am observat că, de fiecare dată când încerci să îmi pronunți numele, aerul din jurul meu se condensează și se transformă în mici cuburi de gheață matematică, pe care le adun cu grijă într-un sertar secret.
Inima mea a devenit o prismă de cristal suspendată în vidul dintre două bătăi de ceasornic. Ea nu mai pompează sânge, ci un lichid transparent și fosforescent care descompune chipul tău în șapte nuanțe diferite de melancolie abstractă. Te zăresc uneori la capătul unei linii paralele, un vector rătăcit într-o geometrie fără milă, încercând să îmi desenezi conturul palmei pe un ecran de aer uscat. Pielea mea a uitat atingerea, dar își amintește perfect formula algebrică a absenței tale.
Nu îți cer să te apropii fizic, căci mi-e teamă că volumul trupurilor noastre ar putea distruge această fragilă simetrie a izolării. Rămâi acolo, la exact trei secunde-lumină de gândul meu, ca o ipoteză elegantă pe care nu o vom demonstra niciodată. Îți trimit acest plic gol, sigilat cu ceară din lumina unei stele stinse, sperând că vei ști să citești printre rândurile care nu au fost scrise niciodată.
Cu o distanță impecabilă,
Prisma ta de cristal
suspendată în vid
---
monologuri și sonete polifone despre carnea metamorfozată în algoritm 2
rima: abab cdcd efef gg
©Ioan Muntean, 2026
-->
Comentarii