GERMENELE EXTRATERESTRU
Pe pământ și în suflet se plămădește
Un ferment de renaștere. A încolțit
Un germene extraterestru, născut
Dintr-o rugăciune a spiritelor umane
Însetate de divinitate, de absolut și de
Aspirații înalte și torentele de energii
Vitale, ce curg fără încetare, în oceanul
Infinit de resurse ce Divinitatea, din începuturi,
De vremuri,odată cu facerea lumii,din netimp
A creat. Germenele ferment,generat
din apusuri de epoci și noi răsărituri ,
încolțește,născând pomul vieții.
Semințele vieții renasc pretutindeni
Purtate pe aripi de vremuri în brazdele
Ce destinul a săpat, în trupul timpului meu.
O sămânță dintr-un pom fermecat,
Culeasă de pe un alt tărâm.A încolțit
Pe ogorul destinului însingurat.
Au triumfat brazdele ogorului însângerat,
Au înghițit sămânța misterului îngropând-o
Pentru a muri, făcând să renască astfel
Mlădița unui nou început,din sevele
Miraculoase ale primăverii.Germenele
Străbate trupul brazdei cel încălzise
La sân, închizându-i rănile,ridică
Timid ochii clipind spre soarele
Noului tărâm,bea nesățios din sevele
Pământului, salută firele de iarbă
De alături,ce-l privesc curioase
Bănuindu-l de a fi extraterestru.
Germenele înalță un braț ,apoi altul
Către noul soare,se întinde mai mult...
De-i plesnesc mugurii.Primele frunze
Surâd vieții, surâd primăverii revărsând
În suflet,speranțe în viața eternă,
Într-un nou început.Împreună
Cu ruga fierbinte și iubirea, îmi las
Sufletul să zboare ,să se umple de
Lumină și soare din oceanul infinit,
Cu resurse vitale.
-->
Comentarii