cybersonete despre locul unde sensul devine piele, scrise până când limbajul începe să transpire
tăceri dezbrăcate (cybersonet DXIII)
tăcerile se dezbracă încet, iar noi rămânem aproape; sub frig, atingerea ta aprinde o iubire clară, fără grabă, care ține februarie cald, interior, în respirații lungi, comune, tăcute
Comentarii