Cârma timpului (în)toarce drumul din cer, cu ploaie
şi
cade,
cade mărunt,
picură stropi de (ano)timp
în timpul bulbilor din pământ, născuţi ghiocei din primăvară
şi din creştet
de munte, de deal, de vale, căldură peste tâmple cărunte de ani
şi clipe pătrunse adânc, valuri de ape învolburate de nisip
-ul din clepsidra trecerii
pic,
pic,
pic
şi dorm cu vise. Glob de sticlă, de cristal, cupolă de aripi deschisă,
zbor
şi
noaptea
(cu)prinde ziua de peste zi cu dor de un mâine de ieri fără uşă la intrare
de sentiment,
de iubire,
de a fi...
13.02.2016 ora 17,11’
-->
Comentarii