Ghiocelul

  1979359914?profile=original

E zi de primăvară,
Zăpada s-a topit,
Dar nu-i frumos afară,
E timp posomorât.

Un ghiocel răsare
Și tremură de frică;
E mic, iar sfântul soare
Pe cer nu se ridică.

-Nu vreau să mor acuma,
Abia am răsărit.
E rece! A fost brumă.
De ce eu m-am grăbit!?

Apari... O, dulce soare,
Nu mă lăsa să mor,
Eu sunt o biată floare
Și tare te ador!

Și soarele se-nalță
Cu raze aurii,
Îl mângâie pe față:
-Alină-te. Tu vei trăi.

Pământul se-ncălzește
Și păsările cânt',
Iar ghiocelul crește:
-O soare, tu ești Sfânt!

Imagine din Internet

★
★
★
★
★
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
AureliaAlbAtros a postat o postare pe blog
Acum 33 minute
AureliaAlbAtros a apreciat postarea de pe blogul Ioan Muntean Amiaza caravanelor sub zidurile Ierusalimului
Acum 46 minute
AureliaAlbAtros a comentat la postarea de pe blogul Ioan Muntean Estetica nudităţii parţiale (sonetul CIV)
Acum 46 minute
AureliaAlbAtros a apreciat postarea de pe blogul Ioan Muntean Estetica nudităţii parţiale (sonetul CIV)
Acum 47 minute
Mai Mult…
-->