viața scrie pe uși silențios
zgârie tăcerea cu gheare albastre
îți calci la masa rotundă a singurătății rufele calde
ferestrele se aburesc de albul rece
umbli cu șiretul inimii dezlegat
căutând un iglu perfect rotund
ca un ultim dans în zăpadă
deschid bordeiul țigăncilor
tot la a șaptea ușă
nu mă iubi pe note grave
tu legi și dezlegi/râzi și plângi
după o partitură eronată
îmi acordez pantofii cu modestia
ta calmă
plopii fără soț desenează un cer
în semicercuri
nu se poate lupta fără două inimi
de schimb
în piață se iubește se moare se vinde
cumpără-mi eroismul inima dilatată
încălță niste sandale
fără șireturi iubește dar nu mă (mai) privi
ca ieri niciodată
vulturii mor în zbor iubirile au aripi de vulturi
de ce aș dansa doar cu aripi și nu m-aș înca
-->
Comentarii
Multumesc, Lenus!
Frumoase versuri!