Când sub sabia tăcerii, învrăjbit de-a nopţii taină
Te ascunzi în întuneric şi te pierzi, iubită doamnă,
Când frunzişul fiinţei mele, lutul, straniu modelează
Şi fantasmele durerii sub privirile-mi dansează,
Mă ascund în ceaţa pleoapei de smarald şi-n dulce somn
Îţi spăl tălpile de gheaţă şi sub vraja lor adorm.
În a timpului clepsidră îmi cern visele şi dorul
Şi las luna să răsară... las să-mi încolţească somnul...
Când sub sabia tăcerii, învrăjbit de-a nopţii taină
Las, sub valul mângâierii, umbra-n ceţuri să răsară,
Când înjunghiat de doruri, cad străin şi îmi astâmpăr
Setea crudă de săruturi cu duioase flori de nufăr,
Tu, iubito, dormi în taină! Dormi... căci veşnica-ţi chemare
Azi e-atâta de departe şi atât de aspru doare...
Îţi ating neiertătorul gând, cu marginea privirii
Şi cad pradă disperării în adâncurile firii.
Te ascunzi în întuneric şi te pierzi, iubită doamnă,
Stea la margine de lume, bântuit frunziş de toamnă,
Îmi cunoşti întunecarea, tu, stihie îmbrăcată
Azi, în rochie de iarnă... Pentru toate vinovată
Eşti! Şi plată ţi se cere... Tu te-ascunzi sau te arăţi
În a ochiului strânsoare... şi-ai să pleci doar când socoţi.
Însă, doamnă! Ia aminte! Suflet într-un pumn de lut,
Pentru tine voi rămâne, muritor, pe-acest pământ.
Când frunzişul fiinţei mele, lutul, straniu modelează,
Scormoneşte-n pumnul celui, ce-n cuvinte re-crează
Trupul meu... şi din nisipul strâns în podul palmei tale
Fă mărgean de lacrimi calde, drum spre ultima chemare!
În ocean de îndurare lasă ţărm născut din mine
Şi înalţă-mă-n săruturi şi speranţe, către tine!
Dă-mi din falsa omenie, ideal al lumii mele,
Cheia fericirii care mă va înălţa spre stele.
Şi fantasmele durerii sub privirile-mi dansează
Hai, deschide poarta vieţii! Tainei mele tu veghează!
Parcă nu mai curge sânge-n trupul meu, curge lumină...
Eu sunt flamura dreptăţii, tu eşti stea diamantină.
Zbor de fluturi peste cerul gol de îngeri şi de stele,
Când o însetată umbră peste lume se aşterne...
Înghiţiţi de veşnicie, dintr-un pumn de oseminte
Am făcut alese versuri într-o salbă de cuvinte.
Mă ascund în ceaţa pleoapei de smarald şi-n dulce somn
Caut, frământată umbră, azi, la sânu-ţi să adorm...
Şi-mi ascund în lacrimi ochii şi-mi ascund în gânduri dorul
Şi sub dulcea-ţi mângâiere simt cum mă apucă somnul.
Nu mai ştiu, e vis, e noapte, este vrajă, gând sau faptă,
Ştiu că pentru toate astea numai tu eşti vinovată.
În mirajul fericirii, în prăpastia ce leagă
Astăzi fiinţă, trup şi suflet, numai umbra ta aleargă...
Îţi spăl tălpile de gheaţă şi sub vraja lor adorm
Şi-mi ascund în întuneric, veşnic, teama de nesomn,
Căci în feeria vieţii ce îmi ferecă făptura,
Nesupus de întuneric, caut buzele-ţi cu gura
Şi-mi spăl fiinţa cu lumină şi-mi spăl fiinţa de păcate
Şi în gândurile mele simt că nu mai este noapte.
Lin trec gândurile mele peste lumea în mişcare,
Mă scufund în valul vieţii, ploaie de mărgăritare...
În a timpului clepsifră îmi cern visele şi dorul,
Chiar de nu mai eşti aproape, chiar de nu mai vine somnul.
Te-am iubit, oh, şti prea bine! Te-am chemat! Te chem mereu!
Şi trecând prin timpul vieţii mă topesc de dorul tău...
Mă ascund în lutul vremii, pier în lumea trecătoare
Şi în dulci metamorfoze, sunt pământul peste care,
Talpa ta, setoasă parcă de renaşterea-mi visată,
Caută să se ascundă azi, la fel ca altădată.
Şi las luna să răsară şi să mă cuprindă dorul
Şi mă nasc a doua oară... Nu sunt trupul, ci sunt omul
Ce-n sălbatică iubire şi în iureşul furtunii,
Pentr-un strop de fericire s-a luptat cu zeii lumii.
Nu sunt marea, nici nisipul, sunt un EU ce altădată
Te-am iubit cu-nfrigurare şi blestem, iubită fată...
Omul piere din iubire şi-n iubire se ascunde,
De aceea te tot caut, însă tu eşti... unde?! Unde?!
Şi las luna să răsară şi să mă cuprindă somnul
Şi-n a timpului clepsidră îmi cern visele şi dorul.
Îţi spăl tălpile de gheaţă şi sub vraja lor adorm
Mă ascund în ceaţa pleoapei de smarald şi-n dulce somn,
Trec fantasmele durerii, sub privirile-mi dansează,
Când frunzişul fiinţei mele, lutul, straniu modelează.
Tu te-ascunzi în întuneric şi te pierzi, iubită doamnă,
Când cad îngerii din ceruri, învrăjbiţi de-a nopţii taină.
-->
Comentarii
Frumoase versuri...!