...atâtea tărâmuri răzbat
Prin linia vieţii din palmă
Odată cu plânsul luminii
Şi ape ce nu le cresc umbre
Atâtea scrutări peste
Lumea dezmărginirii de arbori
Că se scutură cerul de stele
Şi încarcă la frunze
Atâtea inutile ecouri
Întoarse cu mâna la matcă
Că însăşi cuvântu-i femeia
Acelui simbol ce ne-ncearcă...
Comentarii