Se tot vorbeşte azi despre iluzii...
O primăvară despletită-n noi,
Purtând pe trena-i, roiuri de albi fluturi
Lovindu-se cu tâmpla de noroi.
Noi, miei ai lui Iisus, zburdăm zadarnic
Printre fantasme... nebuloase ere!
Suntem, slujind, ai timpului paharnic,
Jertfe de vis pe-altare austere.
În noi se-nalţă temple de lumină
Şi se surupă-n întuneric cast.
Din lumea pământeană, strălucirea
Esenţei noastre pure a rămas.
Iluzii... -n noi, destinul se-nfiripă
Şi se surupă fiecare zi...
Iluzii - o mireasă de lumină,
Pierind sub pământenele stihii
-->
Comentarii
Frumos!Am lecturat cu plăcerea.Admirație și apreciere!
Frumos, foarte frumos acest poem!
Cu admiraţie şi drag!
Semn de placuta lectura. Frumos!
,,În noi se-nalţă temple de lumină
Şi se surupă-n întuneric cast.
Din lumea pământeană, strălucirea
Esenţei noastre pure a rămas..."
Este minunat poemul!
Iluzii... -n noi, destinul se-nfiripă
Şi se surupă fiecare zi...
Iluzii - o mireasă de lumină,
Pierind sub pământenele stihii
Frumoase versuri , felicitari !