Se tot vorbeşte azi despre iluzii...
O primăvară despletită-n noi,
Purtând pe trena-i, roiuri de albi fluturi
Lovindu-se cu tâmpla de noroi.
Noi, miei ai lui Iisus, zburdăm zadarnic
Printre fantasme... nebuloase ere!
Suntem, slujind, ai timpului paharnic,
Jertfe de vis pe-altare austere.
În noi se-nalţă temple de lumină
Şi se surupă-n întuneric cast.
Din lumea pământeană, strălucirea
Esenţei noastre pure a rămas.
Iluzii... -n noi, destinul se-nfiripă
Şi se surupă fiecare zi...
Iluzii - o mireasă de lumină,
Pierind sub pământenele stihii

Comentarii
Frumos!Am lecturat cu plăcerea.Admirație și apreciere!
Frumos, foarte frumos acest poem!
Cu admiraţie şi drag!
Semn de placuta lectura. Frumos!
,,În noi se-nalţă temple de lumină
Şi se surupă-n întuneric cast.
Din lumea pământeană, strălucirea
Esenţei noastre pure a rămas..."
Este minunat poemul!
Iluzii... -n noi, destinul se-nfiripă
Şi se surupă fiecare zi...
Iluzii - o mireasă de lumină,
Pierind sub pământenele stihii
Frumoase versuri , felicitari !