Îmi voi pune aripi la vise

A venit regină-primăvara,
cerul nopţii o cloşca cu puii de aur
străluceşte de la o margine la alta,
pământul este o livadă înflorită
care umple cu miros aerul.
Noaptea trece peste mările lumii
în corăbii cu stele la catarg.
O bucurie uimitoare aduce-n noi taina
cu învierea luminii din lumină,
bat clopotele cu sunet a veste
şi am surprins vântul odihnind în frunze.
Cuvintele mele se roagă învierii
pătrunse-n înţeles de duhul sfinţeniei.
Sufletul se înalţă pe spiralele iubirii
prin duhul purităţii întru Domnul.

Din rădăcina lumii m-am născut
ca un colţ din inima seminţei.
Mâna mamei mi-a mângâiat fruntea
cu semnul crucii pentru timpul care va veni,
pecetea ei o port şi azi ca pe un semn
prin care sparg singurătatea din lume.
Îmi voi pune aripi la vise
pentru călătorii pe spirale de alb,
până voi desluşi imaginarul
cu tot ce cuprinde fiinţa şi nefiinţa prin timp.

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
-->