Ce e omul pe PAMANT,
Frunza leganata-n vant,
O frunza care se naste
Fericirea o cunoaste
Apoi creste, infloreste
Dupa care s-ofileste
Iara ofilirea sa
Lasa-n urma-ntristarea
Cum padurea se-ntristeaza
Cand toamna o spoliaza
Asa-i omul pe pamant
Cand vede-un ortac plecand
De-o fost bun,
Sau de-o fost rau
Fost-o el ortacul tau
Ce la greu te-a ajutat
Pentru tine s-a luptat
Baiul e ca n-o murit
Spovedit
Si-mpartasit
Dara noi toti l-am iertat
Si cu el ne-am impacat
Sa nu plece-n CERURI SUS
C-O povara greu de dus

Comentarii
citit cu drag!