Plecat să se-odihnească printre stele
( In memoriam ADRIAN PĂUNESCU )
Plecat să se-odihnească printre stele,
Bolnav de-o suferinţă cu poporul,
Mult şi-a dorit să nu-l îmbrace norul,
Când „ ţara-i bântuită de lichele.”
Rugând pe Domnul să-i amâne zborul,
Ştiind că are cordu-ntre atele,
Că România zace în sechele
Şi că dreptăţii toţi îi ducem dorul...
S-a dus în ceruri, sus, cu ne-mpăcarea,
Că a rămas în buruieni ogorul
Şi relele întunecat-au zarea.
Când vieţii moartea-i trase grabnic storul
Şi peste tot s-a aşternut stupoarea,
Titanu-n Rai va întregi soborul!
E. M.
-->
Comentarii