infinit

de la un cat la altul
acumulări de stânci și pietre
plutesc alături de marile aglomerări ale materiei tăcute,
în față imensității  tăcerii stelele sunt asemeni
unor stații temporale,
ard liniștea născătoare de lumi necunoscute și efemere
multiple dimensiuni abstracte ochiului se întrec să cuprindă
zbuciumul facerii,
capătul lumii se întinde
precum norii sălbatici dar luminoși,
infinitul are sens când  frământarea este purtătoare de viață.
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

-->