Ţi-aduc prinos acestă dimineaţă
Cu nuferi albi pe lacul nesfârşit
Ţi-aduc prinos seninul ce răsfaţă
Şi se-nteţeste pe cer , la infinit.
Ţi- aduc prinos raiul meu cu vise
Cu ape , şi nouri şi muguri pe ram
Şi cu mireasma florilor deschise
Ascunse într-un duios epitalam.
Ţi-aduc prinos un răsărit de soare
Şi noapte,cu stele-nvelite-n sineală,
Ce-alergă prin a vieţii vâltoare
Când pământul cade-n toropelă
Ţti-aduc prinos seve blânde şi moi
Cu-nmugurirea ce vine-n primăvară
Şi-un trubadur ce cântă în zăvoi
Până când se-ofileşte florea de vară.
Ţi-aduc prinos trupul de sub haină
Să-l mângâi cu mâna ta fierbinte,
Dar cum te stiu semeaţă şi vicleană
Îmi vinzi speranţe neîmplinite..
Că numai tu poţi , binevoitoare
Să uneşti în suflet tot ce-i voluptos
Ce dacă-mi eşti culcuşită-n uitare
IUBIRE..tot ce am, ţi-aduc prinos.
Comentarii
Frumoase versuri!
Recitit cu mult drag de versul tau.