Iubirea înmugureşte
(GV)
Iubirea în mugureşte crucea,
când cai albaştri în costum,
ne-au tropotit în vis
atuncea,
doar poezii,
scrise postum.
N-au bănuit că dorul moare,
nu i-a durut nicicând un dor,
acum nimic, nu îi mai doare,
îşi dorm în drum,
copita lor.
Sunt cai, în versul meu frumos,
tăcerea lor, un cer de ieri,
e seară, totul e pe dos,
o linişte,
e nicăieri.
Doar caii, ştii, îmi pasc cuvântul,
am herghelii acum de cai,
imperiul tău,
acum mi-e vântul,
cai pe pereţi, în ierni de mai.
-->
Comentarii