Jarul dorului

 

 

Luna a scos, pe furiş, faţa dintre nori şi a aprins noaptea.

 

Nu mai frământ lutul din gând, pe întuneric. Arunc ţigara

în scrumieră, trimit în zare fumul, cafeaua s-a răcit, privirea

aleargă drumul în paşi de dans şi dorul...

 

Cât de fraier!?

 

Se ascunde prin cotloane. Şerpuieşte întâlnirea cu visul şi nu.

Nu dorm la ora asta. Îmi joc meciul vieţii la distanţă de un coş.  

 

Arunc. Aştept. S-a aprins jarul din minte.        

 

 

23.05.2015, ora  23,07’

 

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
-->