joc
eu am făcut un pas în marele necunoscut
eram nebunul care credeam că lumea-i mică
purtam cu mine nesomnuri de aur
feream poezia de rănile lumii dezlănțuite
țipăt de cocor ce zbura pe-un cer fără stele
ce trecea mările vânturile vremile valurile
simțeam cum moare liniștea în zări
levitam într-un vis paranoic ca seneca
printre bazaconii scornite-n piața publică
voiam să fiu ca-n republica lui platon
sau ca-n apollinaire eliberat de stres
ce aventuri frumoase cu lumi în filigamă
ce joc copilăresc mă cuprinsese-atunci
în noua mea geneză printr-un astru filtrat
unde toamna mă ningea cu-o ploaie de frunze
și mi-aducea tema singurătății pe aripi de vânt
pân-ai s-ajungi la capătul tărâmului moarte
visele mele zbura-vor prin stelele departe
marţi, 24 septembrie 2013

Comentarii
pân-ai s-ajungi la capătul tărâmului moarte
visele mele zbura-vor prin stelele departe