Jocuri de cuvinte - aliment
Geografie lingvistică
Prima parte la:
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cvinte-aliment
Alimentul în expresii
Motto: „Într-o oală cu sarmale/ Un piper a fost şocat.../ Dorea urgent «osanale»/ Pentru «gustul» ce l-a dat.../ Sarmaua fiind decor,/ Cerea... «drept de autor»...” (Gastronomică, hexagramă de Constantin Enescu, 2011)
De la aliment au derivat multe cuvinte, devenind învechit chiar și cuvântul alimentară, că de, era magazin socialist... Noroc că e sinonim cu băcănie, băcan fiind moștenit din turcicul bakal. În băcănie găseai toate ingredientele pentru a pregăti o mâncare. Copil fiind, eram uneori trimis la băcănie să iau doar orez, zahăr sau măsline.
Pește lua uneori tata, că era alimentul săracului. Azi costă mai mult decât carnea. Toate alimentele, mirodeniile și mâncărurile pregătite cu ele înseamnă hrană, numită familiar și crăpelniță sau haleală. Am amintit și vechile cuvinte menajă (în Transilvania, Maramureș, Bucovina), piștă (în Transilvania, Maramureș, Bucovina) sau vipt (în Transilvania, Maramureș, Bucovina).
Englezii folosesc aliment (din latinescul alimentum), fare (rar pentru mâncare și băutură), food, foodstuff sau nourishment, „hrană” (din medievalul englez norisshement, din medievalul și vechiul francez norissement, din verbul norrir, „a hrăni”).
Cel mai folosit este food, moștenit din medievalele engleze fode, foode, din vechiul englez fōda, „alimente”, din proto-vest-germanicul *fōdō, din proto-germanicul *fōdô, „alimente”, din proto-indo-europeanul *peh₂-, „a păzi, a pășuna, a hrăni”. Poate fi și substantiv („aliment”), dar și adjectiv („alimentar, mâncabil, de mâncat”, vezi Thesaurus: food).
Foodstuff (produse alimentare)
În afară de aliment sau (ceva) de mâncat, food poate fi folosit și la figurat, de exemplu pentru motiv de gândire sau hrană pentru minte (the man's inspiring speech gave us food for thought, „cuvântarea inspirată a omului ne-a dat motiv de gândire”), hrană a sufletului (Mozart and Bach are food for my soul, „Mozart și Bach sunt hrana sufletului meu”) etc.
Au apărut și cuvinte compuse, precum: angel's food cake (prăjitura îngerului), baby food (mancare pentru bebeluși), cheese food (brânzeturi), cottage food operation (pregătirea mâncării de cabană), fast-food sau fast food, food additive (aditiv alimentar), food art (arta gătitului, gastronomie), food bowl (bol de mâncare), food cart (coș de alimente), food-derived illness (boli derivate din alimente), food fish (mâncare din pește sau pește comestibil), food garden (grădină cu legume), food plant (plantă alimentară), food science (știința alimentelor), foodstuff (produs alimentar), food supplement (supliment alimentar), food-to-go (mâncare la pachet), food web (reţea trofică), frozen food (alimente congelate), ground food (alimente măcinate) etc.
Étalage de nourriture (etalarea alimentelor pe tarabă)
Francezii folosesc cuvântul aliment, moștenit din latinescul alimentum, dar și denrée alimentaire, „produs alimentar”. Se folosesc și sinonimele becquetance („haleală, de ciugulit”, din becqueter, „a ciuguli”, + -ance), boustifaille, boustife și boustiffe (îngurgitare, din bouffer, „a îngurgita”), denrée („mărfuri alimentare”, din denier + ée), mangeaille (mâncabil, din manger, „a mânca, mâncare”), manger („a mânca, mâncare”), mests (cuisine: chacun des aliments apprêtés qu’on sert pour les repas, „gastronomie: fiecare dintre alimentele preparate servite la mese; feluri de mâncare”), nourriture, („hrană, alimente” (din secolul al XII-lea, din latinescul nutritura, „hrană, hrănire”), pain („pâine”, cu sensul „hrană („de mâncat”), pitance („rație”), provision („provizii”), din latinescul provisio („previziune, acțiune de a preveni”), victuaille („alimente”), din latinescul victualia, „hrană”, reflecție asupra acestui cuvânt latin al vechiului cuvânt vitaille, „hrană, a trăi”, din 1138, folosit până în secolul al XVIII-lea și din care derivă hrană, alimentare etc.).
Sărim la nemți, și ăștia în Schengen, nu ca noi sub profesor (vezi la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-schengen), care se vrea șef la NATO. Folosesc destule cuvinte, precum Ernährung („nutriție”, din ernähren, „a mânca”, + -ung), Essen („mâncare”, din medievalul germanic ëzzen, din vechiul germanic ezzan, asemănător cu vechiul saxon etan”), Futter („hrană pentru animale”, din medievalul germanic vuoter, din vechiul germanic fuotar, „furaj”), Lebensmittel („produse de băcănie, alimente”, din Leben, „viață”, + -s- + Mittel, „mijloace, resurse”), Nahrung („alimente”, din medievalul germanic narunge, din vechiul germanic narunga; la o analiză superficială, din nähren, „a hrăni”, + -ung), Nahrungsmittel („alimente”, din Nahrung + -s- + Mittel) etc.
Unterschiedliche Lebensmittel (diferite alimente)
Ajungem la cei care au declanșat operațiunea specială împotriva altor slavi ce se credeau de altă familie și doreau să uite limba rusă, e drept că și româna și maghiara, dar fiind de acord cu existența limbii moldovenești. Rușii folosesc cuvinte precum korm – корм („hrană pentru animale”, existent și în ucraineană, moștenit din vechiul slavic de est kŭrmŭ - кърмъ, din proto-slavicul *kъrmъ, „aliment”), píš'a – пища (împrumutat din vechiul slavonic bisericesc pišta - пища, din proto-slavicul *piťa).
Píš'a – пища (alimente)
Să nu vă mirați dacă rușii folosesc sinonimele eda – еда, „mâncare”, din proto-slavicul *ěda, din *(j)ěsti, a mânca”, prodovolstvije - продовольствие, „alimente, provizii, rații”. пищевые продукты, „produse alimentare”, продукты питания, „produse alimentare”, съестной припас. „aprovizionare cu alimente”, съестные припасы, „provizii alimentare”, съестное, „comestibil”, провизия, „provizii, , жрач, жрачка, „de-ale gurii”, în jargon хавка, хавчик, „haleală”, хрючево, хрючило, „mâncare fără gust” etc.
Mai folosesc și pitánije – питание („nutriție, alimentare”, din pitátʹ – пита́ть, „a alimenta”, + -ánije - -а́ние) sau produkty pitanija - продукты питания, „produse alimentare”. Pitánije – питание se folosește nu numai la hrănire, ci și la alimentarea cu orice flux, cu aer, apă, vapori de apă, gaz, curent electric etc.
Alimentul în (c)arte
Motto: „În pieţele, cândva de stat,/ Servirea-i ca la case mari/ Cu bunătăţi ce solu-a dat/ La turci, chinezi sau la bulgari.” (De ziua mondială a alimentaţiei, de Stelică Romaniuc)
Cuvântul aliment este scris prima dată în română de Macedonski (1854-1920), cel supranumit poetul rondelurilor, inspirându-se din literatura franceză, primul reprezentant al simbolismului în literatura română. Cuvântul s-a generalizat rapid.
Sadoveanu folosește cuvântul aliment la figurat („[Cărțile] sunt moștenirea noastră cea bună și neprețuită, în care găsim, aliment sufletului nostru.”). Poate a citit cele scrise de Lazăr Șăineanu (1859-1934), filolog, lingvist, folclorist și istoric cultural român, care la figurat se referea la „ceeace întreține sau face să subziste”, exemplificând cu „lemnul este alimentul focului” [Șăineanu, Dicționar universal al limbii române, ed. VI, 1929].
Nici Scriban nu s-a lăsat mai prejos, definind scurt și cuprinzător alimentul în anul 1939 ca „*alimént n., pl. e (lat. alimentum, d. álere, a nutri). Nutriment.”, exemplificând la figurat cu „învățătura e alimentu sufletuluĭ” [August Scriban, Dicționaru limbiĭ româneștĭ (Etimologii, înțelesuri, exemple, citațiuni, arhaizme, neologizme, provincialisme), Editura "Presa Bună", Iași, 1939].
Cuvântul crăpelniță, mâncare (familiarism), este amintit de Ion Pas („[A murit] acu vreo doi ani. Pe de-o parte de bucurie mare, pe de alta, de necaz. Dar și de băutură multă și de crăpelniță.” sau „N-o să-i dau crăpelniță degeaba.”).
Despre hrană au scris Creangă („„A dat drumeței un corn de prescură și un păhăruț de vin, ca să-i fie pentru hrană, la drum.”), Eminescu („O carte care nu lăsa nemic de dorit pentru a aprinde niște creieri superstițioși, dispuși la o asemenea hrană.”), Sahia, proletcultistul („Câți nu sunt din aceia care n-au văzut coșul fabricii, n-au mirosit duhoarea cocsului, dar în schimb fură hrana muncitorilor.”) și mulți alții.
Până și cuvântul familiar haleală, mâncare îngurgitată cu lăcomie de un hămersit a fost folosit de Dunăreanu („Moșneagul... privește la coșniță și îngână: Flămângioșilor, degrabă la haleală și eu nici de-un franc n-am prins.”). De arhaismul vipt, derivat din latinescul victus, folosit în Transilvania, Maramureș, Bucovina, însemnând mâncare în general, e exemplificat de Șăineanu („asini carele grâu, pâine și vipt ducea”, Palia) [Șăineanu, Dicționar universal al limbii române, ed. VI, 1929].
Conaționalii regelui Carl al III-lea cu consăteni pe la Viscri folosesc cuvintele aliment, food, „alimente”, foodstuff, „produs alimentar”, nourishment, „hrană”, în final din franceză etc. Ca adjectiv folosesc alimentous, din aliment + -ous, „nutrițional, alimentar”.
William Shakespeare, singurul alfabetizat din familia sa, în Mult zgomot pentru nimic, scria în secolul al XVI-lea: „Acest lucru poate dovedi hrană, spre nemulțumirea mea.” (This may prove food to my displeasure. [1598–1599 (first performance), William Shakespeare, “Much Adoe about Nothing”, in Mr. William Shakespeares Comedies, Histories, & Tragedies […] (First Folio), London: […] Isaac Iaggard, and Ed[ward] Blount, published 1623, →OCLC, Act I, scene iii]).
Some eats (ceva de ciugulit, ceva de-ale gurii)
Englezii folosesc și eats (slang, „argou”), „de-ale gurii, îmbucabile”. Chathuri Nugawela, în Ape de est, țărmuri de vest, scria în 2011: „La majoritatea acestor petreceri, nimeni nu știa cine este gazda și tocmai ai auzit de la un prieten că există una, ai ciugulit ceva de-ale gurii și ai plecat.” (At most of these parties, no one knew who the host was, and you just heard from a friend that there was one, you got some eats and off you went. [2011, Chathuri Nugawela, Eastern Waves, Western Shores, Xlibris, page 81]).
Quelques aliments (câteva alimente)
Trecem Canalul Mânecii la francezi, acum cu vamă, care folosesc cuvintele aliment, din latinescul alimentum, bouffe, denrée alimentaire etc. Adolphe Duchesne, în Lista plantelor utile și a plantelor otrăvitoare ale globului, scria în 1836: „Fructul numit cul-de-chien, „fund de câine”, adus din Germania, este astringent înainte de maturitate; când s-a inmuiat în paie este o mâncare foarte plăcuta; […].” (Le fruit nommé cul-de-chien, nèfle d’Allemagne, est astringent avant sa maturité ; lorsqu’il a molli sur la pail,,,le c’est un aliment fort agréable ; […]. [Édouard Adolphe Duchesne, Répertoire des plantes utiles et des plantes vénéneuses du globe, Paris, Jules Renouard, 1836, page 249]). E vorba de pere pergamute!
Trecem pe nesimțite în Germania (de, țări Schengen, granița doar se intuiește!). Nemții folosesc cuvintele Ernährung, „alimentare”, Essen, „masă, , hrană, mâncare”, Futter, „hrană pentru animale, nutreț, furaje”, Lebensmittel, „aliment, produse alimentare”, Nahrung, „hrănire, hrană”, Nahrungsmittel, „aliment, produs alimentar” etc.
În dicționarul ilustrat „Mâncare și biotehnologie: mai mult decât brânză și bere, de pe site-ul wissen.de, se scrie: „Deși există o mare neîncredere în alimentele modificate genetic, «genele» sunt conținute în mod natural în fiecare ființă vie și, prin urmare, în toate alimentele.” (Das Misstrauen gegenüber gentechnisch veränderten Lebensmitteln ist zwar groß, allerdings sind »Gene« natürlich în jedem Lebewesen und damit auch în allen Nahrungsmitteln enthalten.“ [wissen.de – Bildwörterbuch „Lebensmittel- und Biotechnologie: Mehr als Käse und Bier]).
Fisch ist ein wichtiges Nahrungsmittel von Mensch und Tier (peștele este un aliment important pentru oameni și animale)
Într-o traducere a romanului Ned sau o viață în fața catargului, original în engleză din 1843 al lui James Fenimore Cooper, se scria: „Nici nu aveam voie să trimitem o barcă la țărm pentru a lua alimente proaspete.” (Wir durften nicht einmal ein Boot an Land schicken, um frische Nahrungsmittel zu beschaffen.“ [James Fenimore Cooper Ned oder Ein Leben vor dem Mast. 3. Auflage. mareverlag, Hamburg 2017 (übersetzt von Alexander Pechmann), ISBN 978-3-86648-190-9, Seite 183. Englisches Original 1843]).
Ajungem iar la declanșatorii operației speciale care ține de doi ani, rușii, care folosesc cuvintele korm – корм, „hrană pentru animale, nutreț, furaje”, píš'a – пища, pitánije – питание, „alimentare”, dar și sinonimele jedá – еда́, „aliment, mâncare”, žratvá – жратва́ (argou), „de-ale gurii”, kormjóžka - кормёжка (argou), „haleală, de halit; la iesle”, xavčik – хавчик, „provizii alimentare; gustare”, xarčí - харчи́ (argou), „ciuguleală”, produkty pitanija - продукты питания, produse alimentare etc.
Jedá – еда́ (mâncare)
De pe internet [Wikisource], aflăm că Lev Tolstoi, în Trei pilde, scria în 1895: „Această gospodină gătea toată viața și, deși nu era o bucătăreasă celebră, știa să coacă pâine și să gătească bine mâncăruri delicioase.” (Хозяйка эта всю свою жизнь занималась приготовлением пищи и хотя и не была знаменитой поварихой, но хорошо умела печь хлебы́ и вкусно варить обеды. [Л. Н. Толстой, «Три притчи», 1895 г., Викитека]).
Tot Lev Tolstoi, în Este scump, scria în 1890 [Wikisource]: „Paznicul veghează și se duce la bucătăria palatului să ia mâncare pentru criminal.” (Сторож и караулит и за едой для преступника на кухню во дворец ходит. Л. [Н. Толстой, «Дорого стоит», 1890 г., Викитека]).
Alimentul în onomastică
Moto: „Greierele-ntreaga vară/ Cântă, bea, mănâncă mici;/ Pentru iarnă să nu piară/ Şi-a găsit vreo trei '«furnici'».” (Unui «greiere» ca mulţi alţii, de Aura Georgescu)
Nu vă mirați, că acest cuvânt, aliment, precum și cuvintele apropiate din domeniu au pătruns până și în onomastică, în nume de locori sau de oameni. Am dat exemple când am scris de ciorbă (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-ciorba).
În engleză există numele Essen, un prenume moștenit din germană. În vestul Germaniei există Essen, un mare municipiu industrial în Rhine-Westphalia, în partea de nord. S-a și scris despre răspândirea acestui nume [Paul Derks: Der Ortsname Essen, in: Essener Beiträge 103 (1989/90), pp. 27–51]. Complexul industrial al minei de cărbuni Zollverein din Essen a fost înscris în anul 2001 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO (Wikipedia).
Essen, Germania
O comună numită Essen există în Belgia, în provincia Anvers, în regiunea flamandă. Tot Essen se numește un cătun din comuna Bamerveld și un cătun al comunei Haren, ambele din Olanda. Mergând la sursa germană, prietenul Bauer mă ajută cu numele Essen al unei comune din Germania, Niedersachsen (Saxonia de jos) și al unei comune din Nordrhein-Westfalen (Renania de Nord-Westfalia).
Essen vă salută
Mai puteți căuta nume și după felurile de alimente (legume, cartof, ardei etc., alte tipuri), în română și în alte limbi. Oricum, precis amatori și consumatori de alimente, să fiți iubiți, că trebuiți, cumva, cuiva, undeva, cândva, care vă poate oferi și cină și băuturi de calitate! Se spune că primul vegetarian a apărut că nu știa să vâneze, iar primul vegan că nu știa nici să aprindă focul... Că la mine....
Tot Viorica-i baza!
Întregul articol este la:
https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/07/jocuri-de-cuvinte-aliment.html
Articolul întreg în format pdf la: Jocuri de cuvinte - aliment.pdf
NC
-->
Comentarii