Jocuri de cuvinte - Shengen
Geografie lingvistică
Schengen
Moto: „Cu fața la Răsărit/ Și cu curul dezvelit/ E ușor de presupus/ Ce-o să-ți intre din Apus.” (Păstorel Teodoreanu)
Păstorel se temea și de apus
Un cuvânt magic circulă peste tot, Schengen. Schengen în luxemburgheză, este numele unui mic sat din Luxemburg, situat la frontiera cu Germania și Franța, unde Acordul Schengen și Convenția Schengen au fost semnate în 1985 și, respectiv, în 1990.
Vedere din Schengen
Este o localitate viticolă, parte a podgoriilor Mosel. Avea o populație de 1.527 de locuitori în 2009. Localitatea Schengen a devenit faimoasă la 14 iunie 1985, când pe vasul „Princesse Marie-Astrid”, navigând pe râul Mosel, reprezentanții a 5 state din Uniunea Europeană, Germania, Franța, Belgia, Olanda și Luxemburg, au semnat „Tratatul de la Schengen”, privind controlul frontierelor interne.
Schengen în Luxemburg
În câteva limbi denumirea localității este:
❁ Shengen – シェンゲ în japoneză;
❁ Schengen în luxembourgheză, engleză, finlandeză, franceză, germană, portugheză, română etc.;
❁ Shēngēn – 申根 în chineză mandarină;
❁ Šengén - Шенге́н, Šéngen - Ше́нген în rusă;
❁ šengen - شينجن, شينغن în arabă etc.
Tratatul de la Schengen
Moto: „Își exercită mandatul/ Președintele buiac,/ Confirmând că e soldatul/ Statului austriac.” (Valentin Ursu, facebook, 16.12.2022)
Spațiul Schengen este una dintre cele mai importante realizări ale proiectului european interguvernamental început în 1985, între cinci țări ale UE – Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg. S-a extins treptat pentru a deveni cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume.
Țările Schengen (recent a fost primită și Croația)
Semnarea Acordului Schengen (14 iunie 1985)
Pe nava ce plutea pe fluviu, în fotografia de mai sus, câteva persoane așezate pe scaun, reprezentanții statelor amintite, semnează un document. Alte persoane se află în picioare în spatele lor. Una dintre acestea ține un panou cu textul „zoll/douane” (adică „vamă”, tăiat cu o cruce. Blaga era șef la vameșii noștri „incoruptibili”.
Apartenența la un spațiu fără controale de persoane și vamale la frontierele proprii înseamnă că țările nu efectuează verificări la frontierele lor interne, cu excepția cazurilor unor amenințări specifice, efectuează controale armonizate la frontierele lor externe, pe baza unor criterii clar definite.
Setul de norme care reglementează spațiul Schengen se numește Codul frontierelor Schengen. Spațiul Schengen aduce beneficii economice semnificative tuturor cetățenilor și agenților economici, firmelor de transport, din statele participante. Acest set de norme este menit a fi piatra de temelie a Uniunii Europene și a pieței unice în ansamblu. Fără „ciumați”, în UE noi și Bulgaria!
Numărul de călătorii într-un an în țările din tratatul Shengen
Pentru călătorii care tranzitează spațiul Schengen sau intenționează să rămână într-o țară Schengen pentru o perioadă scurtă de timp, UE a stabilit norme comune privind vizele. Este necesară o politică comună a UE în domeniul vizelor pentru funcționarea eficace a spațiului Schengen fără frontiere, întrucât facilitează intrarea vizitatorilor în UE și, în acelaș timp, sporește securitatea internă. Dar oare cum a îmbunătățit spațiul Schengen securitatea în UE?
Unul dintre principalele obiective ale spațiului Schengen vizează protejarea cetățenilor săi printr-o cooperare sporită între forțele de poliție, autoritățile vamale și autoritățile de control la frontierele externe ale tuturor statelor membre. Aceste noi forme de cooperare au fost introduse pentru a compensa orice risc de deficit de securitate generat de eliminarea controalelor la frontierele interne. Vă amintiți de contractul EADS cu firme din Germania! DNA e în temă!
În contextul cooperării în materie de aplicare a legii, spațiul Schengen permite: îmbunătățirea sistemelor de comunicare între forțele de poliție; urmărirea transfrontalieră a infractorilor; supravegherea transfrontalieră a suspecților; asistența operațională reciprocă; schimburi directe de informații între autoritățile polițienești. Frontierele României respectă toate aceste cerințe încă din 2011. Așadar, realizat!
Toate aceste cerințe reprezintă un avantaj enorm în lupta împotriva terorismului și a criminalității grave și organizate, inclusiv a traficului de persoane și a migrației ilegale. Țările care doresc să adere la spațiul Schengen, ca România și Bulgaria, trebuie să îndeplinească o listă de condiții prealabile.
Ele trebuie:
- să aplice setul comun de norme Schengen (așa-numitul „acquis Schengen”), de exemplu în ceea ce privește controalele la frontieră, eliberarea vizelor, cooperarea polițienească și protecția datelor cu caracter personal (îndeplinit!);
- să își asume responsabilitatea pentru controlul frontierelor externe în numele altor țări din spațiul Schengen și pentru eliberarea de vize Schengen uniforme (îndeplinit!);
- să coopereze eficient cu autoritățile de aplicare a legii din alte țări Schengen, astfel încât să mențină un nivel ridicat de securitate după eliminarea controalelor la frontierele interne (îndeplinit!);
-să se conecteze la Sistemul de informații Schengen (SIS) și să îl utilizeze (îndeplinit!).
Așadar, toate condițiile îndeplinite de România! Țările care doresc să adere la spațiul Schengen trebuie să facă obiectul unei serii de evaluări tehnice menite să stabilească dacă țările respective îndeplinesc condițiile necesare pentru aplicarea normelor Schengen. UE face rapoarte asupra îndeplinirii condițiilor, așa cum a procedat pentru România. Realizat!
După ce evaluarea confirmă că un stat membru este pregătit să adere la spațiul Schengen fără controale la frontierele interne, așa cum s-a întâmplat și cu România, Bulgaria și Croația, toți ceilalți membri ai spațiului Schengen trebuie să aprobe decizia în unanimitate, după consultarea Parlamentului European. Parlamentul European s-a pronunțat „pentru aderarea României, Bulgariei și Croației.
Ghidul de norme prevede că pot fi reintroduse controalele la frontieră în spațiul Schengen uneori, de exemplu mai multe țări din UE au decis să reintroducă controale la frontierele interne în perioada 2020-2022 în contextul pandemiei de COVID-19. Controalele au mai fost reintroduse și în alte circumstanțe, inclusiv în 2015, în urma atacurilor teroriste sau a creșterii fluxurilor de migrație în UE.
Reintroducerea controalelor la frontierele interne ar trebui să aibă loc numai ca o opțiune de ultimă instanță. În circumstanțe excepționale, codul frontierelor Schengen permite statelor membre să reintroducă controalele la anumite frontiere interne în circumstanțe excepționale care periclitează funcționarea generală a spațiului Schengen.
În astfel de situații, Consiliul poate să recomande ca unul sau mai multe state membre să reintroducă controalele la frontieră, pe baza unei propuneri a Comisiei Europene. Verificările introduse în circumstanțe excepționale necesită aprobarea Consiliului.
Pentru a răspunde unei amenințări grave, codul frontierelor Schengen prevede că statele membre pot introduce controale temporare la frontieră pentru a răspunde unei amenințări grave la adresa ordinii publice sau a securității interne.
În acest caz, statul membru în cauză trebuie să informeze Comisia și celelalte țări ale UE cu cel puțin patru săptămâni înainte de introducerea verificărilor sau într-un termen mai scurt dacă circumstanțele nu sunt cunoscute în prealabil. Această reintroducere a verificărilor interne nu necesită aprobarea Consiliului.
Frontierele externe ale spațiului Schengen trebuie protejate. UE și statele sale membre au stabilit măsuri concrete pentru garantarea securității Europei și consolidarea frontierelor externe ale UE. Printre acestea se numără, de exemplu, crearea Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) și dezvoltarea Sistemului de informații Schengen (SIS).
Autoritățile din întreaga UE utilizează SIS pentru a introduce sau consulta semnalări cu privire la persoane și obiecte căutate sau dispărute. Sistemul conține aproximativ 91 de milioane de semnalări și, în 2019, a fost consultat de peste 6,7 miliarde de ori de către autorități.
SIS furnizează instrucțiuni autorităților cu privire la modul în care acestea pot reacționa atunci când este găsită o persoană sau un obiect, cum ar fi: arestarea unei persoane căutate; protecția unei persoane dispărute vulnerabile; confiscarea unui obiect ilegal sau furat. De camioanele și vagoanele cu gunoaie nu se spune nimic...
Următoarele instrumente informatice care vor contribui la combaterea criminalității și la securizarea frontierelor sunt în curs de modernizare sau dezvoltare: Sistemul de informații privind vizele (VIS); Sistemul de intrare/ieșire (EES); Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS). România a creat subsistemul de integrare în SIS.
Spațiul Schengen se adaptează permanent la noile provocări. UE lucrează în prezent la o actualizare a Codului frontierelor Schengen, ținând seama de provocările din ultimii ani, inclusiv de afluxul masiv de migranți din 2015 și de pandemia de COVID-19 din perioada 2020-2022. Ce bine ar fi dacă unele țări nu ne-ar cadorisi cu gunoaiele lor!
Această reformă: va oferi noi instrumente pentru combaterea instrumentalizării fluxurilor de migranți; va institui un nou cadru juridic pentru măsurile de la frontierele externe în cazul unei crize sanitare; va actualiza cadrul juridic pentru reintroducerea controalelor la frontierele interne; va permite utilizarea unor măsuri alternative la reintroducerea controalelor la frontierele interne.
Shengen? Nicht!
Moto: „De austrieci vă spun,/ Când îi văd că ni se-opun,/ Scurt pe doi - părerea mea,/ E că nu au cherestea!” (SPAȚIU SCHENGEN, Bostan Iulian, facebook, 08.12.2022)
Nici brazi nu mai avem
Au avut loc noi controale în acest an, pentru a vedea dacă România îndeplinește condițiile de aderare la spațiul Schengen. S-a constatat că România are granițele corespunzîtoare frontierei externe a spațiului Schengen, inclusiv subsistemul informatic integrat deja în SIS.
Nicht Schengen
Trecu pe lângă noi... Era să-l atingem. Luam automat viză pentru SUA! Nicht! Au zis austriecii! Ăia cărora le-am dat petrolul pe mai nimic și buștenii doar lor, aproape pe gratis! Cred că sfătuiți și de americani... Ba nu cu multe zile în urmă, conducerea OMV a cerut audiență la președinte și au obținut-o.
Au cerut trei lucruri: întârzierea exploatării gazelor din perimetrul marin Neptun Deep, să nu cumva să mărim redevențele și gazul să nu fie dat românilor, ci unei burse austriece. Să ne spună șeful clar ce i-au cerut. Nicht! Istoria se cam repetă.... Ne-o dovedește Eminescu.
Vă propun spre lectură un articol de excepție publicat de către poetul național în anul 1877. Deși îi critică pe conducătorii țării din epoca sa, critica se potrivește și clasei conducătoare din România zilelor noastre, ân frunte cu Klaus al vostru, Ciucă al lor, Ciolacu al primarilor, Rareș Bogdan al nu se știe cui și altora, care cu un efort colectiv au reușit să ne scoată Schengenul din cap.
Chiar în timpul când plătim masa unui soldat român cu 32 de lei pe zi, iar masa unui soldat străin cu 520 de lei pe zi. De cheltuielile de cazare..... hotel de lux! Se pare ca stafia fanariotă bântuia nu numai pe vremea lui Eminescu, ci continuă, peste secole, să chinuie poporul român, ca un blestem ce nu se mai sfârșește...
V orbe... se spune că...
Cum renunță președintele la Bode
MIHAI EMINESCU: NETREBNICII CARE NE CONDUC
Ce cautã aceste elemente nesãnatoase în viața publicã a statului? Ce cautã acești oameni care pe calea statului voiesc sã câstige avere si onori, pe când statul nu este nicăieri altceva decât organizarea cea mai simplã posibilã a nevoilor omenesti? Ce sunt aceste pãpuși care doresc a trăi fãrã muncã, fãrã stiintã, fãrã avere moștenitã, cumulând câte trei, patru însãrcinãri publice dintre care n-ar putea sã împlineascã nici pe una în deplina constiintã?
Direcția Viena!
Ce cãuta d. X profesor de universitate, care nu stie a scrie un șir de limbã româneascã, care n-are atâtea cunoștinte pozitive pe câte are un învãțãtor de clase primare din tãrile vecine si care, cu toate acestea, pretinde a fi mare politic și om de stat? Ce cautã? Vom spune noi ce cautã. Legile noastre sunt strãine; ele sunt fãcute pentru un stadiu de evoluțiune socialã care în Franța a fost, la noi n-a fost încã. Am făcut strane în biserica naționalitãții noastre, neavând destui notabili pentru ele, am durat scaune care trebuiau umplute. Nefiind oameni vrednici, care sã constituie clasa de mijloc, le-au umplut caraghioșii și haimanalele, oamenii a căror muncã și inteligențã nu plãteste un ban roșu, stârpiturile, plebea intelectualã si moralã.
Arionii de tot soiul, oamenii care riscã tot pentru cã n-au ce pierde, tot ce-i mai de rând si mai înjosit în orașele poporului românesc. Cãci, din nefericire, poporul nostru stã pe muchia ce desparte trei civilizații deosebite: cea slavã, cea occidentalã si cea asiaticã și toate lepãdãturile Orientului și Occidentului, grecești, jidovești, bulgărești, se grãmãdesc în orașele noastre, iar copiii acestor lepãdãturi sunt liberalii noștri. și, când lovești în ei, zic cã lovești în tot ce-i românesc si cã ești rãu român; dar acum, de ne veți fi iertat sau nu, sã stãm de vorbã gospodãrește si sã vã întrebãm ce poftiți d-voastrã? Și, ca sã stim cã aveti dreptul de a pretinde, sã întrebãm ce produceți?
Arãtați-ne în Adunãrile d-voastrã pe reprezentanții capitaliilor și fabricelor mari, pe reprezentanții clasei de mijloc care sã se deosebeascã de fabrica de mofturi ale Telegrafului, și ale Românului si de fabrica d-voastrã de palavre din Dealul Mitropoliei? Ciudatã țarã, într-adevãr! Pe cei mai mulți din acești domni statul i-a crescut, adicã i-a hranit prin internate, ca dupã aceea sã-și câștige, printr-un meșteșug cinstit, pâinea de toate zilele. Dar statul a ajuns la un rezultat cu totul contrar.
După ce acești domni și-au mântuit așa-numitele studii, vin iar la stat și cer sã-i cãpãtuiascã, adicã sã-i hrãneascã pânã la sfârșitul vieții. Dar nu-i numai atâta. Țãrani? Nu sunt. Proprietari nu, învățați nici cât negrul sub unghie, fabricanți numai de palavre, meseriași nu, breaslã cinstitã n-au, ce sunt dar?
Uzurpatori, demagogi, capete deșarte, leneși care trãiesc din sudoarea poporului fãrã a o compensa prin nimic, ciocoi boieroși și fudui, mult mai înfumurați decât coborâtorii din neamurile cele mai vechi ale tãrii. De acolo pizma cumplitã pe care o nutresc aceste nulitãți pentru orice scânteie de merit adevãrat si goana înversunatã asupra elementelor intelectuale sãnãtoase ale tãrii, pentru ca, în momentul în care s-ar desmetici din beția lor de cuvinte, s-ar mântui cu domnia demagogilor. Într-adevãr, cum li s-ar deschide oamenilor ochii când unul le-ar zice Ia stați, oameni buni!
Voi plãtiți profesori care nici vã învațã copiii, nici carte stiu; plãtiti judecãtori nedrepți și administratori care vã furã, cãci nici unuia dintr-însii nu-i ajunge leafa. iar aceștia vã amețesc cu vorbe și vã îmbatã cu apã rece. Apoi ei toti poruncesc și nimeni n-ascultã. Nefiind stăpân care să-i ție în frâu, ei își fac mendrele și vã sãrãcesc, creându-și locuri și locușoare, deputãții, primãrii, comisii si multe altele pe care voi le plãtiți peșin, pe când ei nu vã dau nimic, absolut nimic în schimb, ci din contrã vã mai și dezbracã, după ce voi i-ați înțolit.
N-ar fi mai bine ca sã stăpâneascã cei ce n-au nevoie de averile voastre, având pe ale lor proprii? Sau cel puțin oameni care, prin mintea lor bine așezatã, vã plãtesc ce voi cheltuiți cu dânșii? De aceea, alungați turma acestor netrebnici care nu muncesc nimic și n-au nimic și vor sã trãiascã ca oamenii cei mai bogați, nu știu nimic si vreau sã vã învețe copiii, și n-au destulã minte pentru a se economisi pe sine și voiesc sã vã economiseascã pe voi toți.”
(Din ciclul Icoane vechi si icoane nouã, publicat în Timpul, în 1877)
Cred că v-ați convins că am fost tratați mereu ca slugi de „Europa”! Revenind la temă, se vorbea prin târg că ar fi existat cinci condiții cu care Austria a mers la Consiliul European unde Iohannis ar fi vrut, se zicea, dar n-a vrut, și n-o să vrea nici în martie 2023, să redeschidă subiectul intrării României în Schengen. Veto-ul exercitat de Austria împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen a fost menit să crească presiunea asupra Comisiei Europene pentru a lua măsuri „mai ferme” împotriva migraţiei ilegale, iar cancelarul Karl Nehammer a mers la summitul Consiliului European din săptămâna 13-19 decembrie 2022 cu cinci condiţii referitoare la azil.
Hop la: https://www.catavencii.ro/coperta-de-miercuri-pierduti-in-spatiu-schengen/ , că alții scriu mai bine ca noi!
Una dintre propunerile sale ar fi construirea unui gard la graniţa dintre Bulgaria și Turcia, scria cotidianul „Kronen Zeitung”. La reuniunea de la Bruxelles a participat și Klaus Iohannis, care a anunțat că vrea să redeschidă acolo subiectul intrării României în Schengen, dar n-a făcut-o.
În România, veto-ul Austriei a stârnit o furtună de proteste. Presa a exprimat deja critici dure, iar ministrul român de interne Lucian Bode îl acuză în mod deschis pe omologul său austriac Gerhard Karner că nu şi-a respectat cuvântul dat, menţiona „Kronen Zeitung”, conform News.ro.
Karl Nehammer, cancelarul AustrieiFoto: Nicolas Economou/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia
Subiectul acordării de azil „va juca un rol important” la viitorul summit al UE de la Bruxelles, programat în decembrie. Cancelarul Karl Nehammer „a convenit în acest sens cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel”, iar Austria vrea să formuleze cinci solicitări care trebuie implementate urgent la nivelul UE, potrivit „Kronen Zeitung”.
Guvernul federal austriac vrea să obţină în primul rând mai mulţi bani de la Uniunea Europeană. Prima sa condiţie ar fi ca CE să plătească pentru operaţiunile din străinătate ale poliţiei naţionale vizând combaterea migraţiei ilegale. Și na, drăcie, austriecii își aprobă cancelarul (52%).
Comisia „ar trebui să sprijine din ce în ce mai mult ţările de la frontierele externe” în ceea ce priveşte protecţia frontierelor, în special cu mijloace financiare pentru viitoare proiecte de infrastructură. De exemplu, preciza Kronen Zeitung”, prin construirea de garduri la frontiera dintre Bulgaria şi Turcia (o idee cu care a cochetat încă de acum mulţi ani şi guvernul de la Sofia - n.r.).
Comisia Europeană ar trebui să instituie şi să finanţeze un proiect pilot pentru proceduri rapide de azil la frontiera externă a UE, propune Austria. A fost joc de glezne.
În loc de concluzii
Moto: „Pentru sfânta libertate/ Ne-am luptat cu dictatura/ Și-am schimbat în țară toate,/ Mai puțin nomenclatura.” (După 30 de ani, de Stelică Romaniuc, Ploiești, 17.12.2019)
Vorbe... Se întreabă lumea cine au fost negociatorii Schengen, miniștrii de interne. De la noi Bode, inginer mecanic și președinte al sindicatului Electrica Zalău. De la croați, ministrul de interne croat, cu studii în relații internaționale, securitate națională, trecut pe la Harvard, cu peste 20 ani experiență în diplomație, instituții europene, apărare, inclusiv ambasador la NATO.
La negocieri au mai participat Ciucă, militar de carieră care și-a avansat nevasta de la plutonier la locotenent-colonel, care a declarat că nu intră in politică, chipurile erou la Nassiriah, fără studii economice sau de diplomație, decorat de americani, citește cu greutate nu doar foi în engleză, ci și foi cu text în limba română.
Prim ministrul Croației e avocat specializat in drept internațional, cu peste 20 ani experiență în afaceri externe și instituții europene, vorbește engleza, franceza, germana, italiana. Așa că faceți diferența și condamnați pe cine vreți...., dar să știți pe mâna cui dați țara și la ce să vă așteptați!
Sunt mai mulți români care se chinuie să intre în Comarnic decât în Schengen
Adevărul îl știe doar cel care a primit delegația OMV și ne duce cu vorba. Nu vrea să ni-l spună. Recapitulând, pe 21 noiembrie OMV a cerut prelungirea începerii exploatăriii gazelor din perimetrul Neptun Deep, să nu se mărească redevențele și ca toată producția de gaze să fie vândută prin Bursa lor OMV din Baumgartner. X-ul a refuzat toate cele trei dorințe punctuale. Le amână rezolvarea?
A doua zi cancelarul a anunțat că va vota împotriva primirii României în Spațiul Schengen. Până în ultima clipă Austria a șantajat guvernul României pentru a accepta cererile OMV, dar România nu a cedat șantajului. Așa că votul a fost „nicht Schengen!”
România nu este în Schengen că așa a vrut OMV, care a ordonat guvernului austriac să voteze împotrivă. Iar X-ul ne trombonește să nu boicotăm tot ce este austriac în România? Nicht, răspund românii! Boicotăm! Ciucă al lor se bâlbâie, Ciolacu al vostru face pe viteazul... Românii au protestat și în fața clădirii guvernului austriac. Austriecii ne dau cu flit. Doar primarul Vienei ține cu noi. E dezamăgit și românul fost director al operei austriece. Ba și maneliștii români jură cu nu vor cânta pe scena operei vieneze!
Redevenind serioși, trebuie boicotat OMV-ul și tot ce e austriac. Punct. Salutăm inițiativa postului Realitatea care ne propune semnarea petiției de răscumpărare a Petrom de la OMV. Dacă ne considerăm colonie, să tăcem mâlc. Restul e fum!
Când să închei, deschisei pagina proprie în facebook și găsii o epigramă clasa-ntâi a prietenului din rețea pe care l-am citat de multe ori, numitul David Valentin, „de Crăciun un bun creștin”, cu titlul Boicot muzical: „Austriacul e un fals,/ În Schengen nu ne vrea deloc:/ Dar mă răzbun, pe ritm de vals,/ Voi face pași de cazacioc!”
Însoțește textul și de o imagine excelentă, pe care o copiez aici:
Cazacioc
Nu acționați haotic cu companiile austriece! Rezolv eu în 2023!
Nu se putea o mai bună încheiere, că ieri fu Ursula prin București. Asta e: Ursula la vest, ursul la est, austriacul între ei, noi pe niciunde... Europenii zic că trebuie să se rezolve în 2023. Noroc cu cel care nu rezolvă totul în 2023... Secret. Nu ne spune cum. Satisface cererile OMV?
Click pe adresa https://www.youtube.com/watch?v=F4e_CPBig_w, să vedeți ce crede Hartmann, printr-un atac frontal contra lui Johannis, Ciucă și Bode, cu care ne-a blagoslovit istoria asta. Așa că vedem ce mai cedăm... Oricum, să fiți iubiți, că trebuiți, cuiva, cumva, undeva, cândva! La mulți ani!
Fișierul în format pdf este la adresa: Jocuri de cuvinte - Shengen.pdf
CN
-->
Comentarii
Vă mulțumesc! Individual aveți voie fără vamă în toate țările Schengen. Intrați în Ungaria fără control la frontieră, treceți în viteză până în Germania, Belgia, Franța, Spania, Belgia, Olanda, Danemarca, Suedia (podul Oresund) etc. Idem în Bulgaria, nu vă opriți până la Atena! Nu mai stau camioanele cu marfă la graniță. Problema proastă e că nu mai putem controla vagoanele și camioanele care intră cu gunoaie mascate ca maefă sau ajutoare.
Sunt spionat și cu youtube! Mă anunță ce am vizionat prin youtube la TV în 2022.
Respect!
Prin urmare, individual, nu știu cât ne influențează (văd că mai mult sunt tratate polițienești). Uneori e bine să stai în centru, ca să ai posibilitatea să avansezi sau să te retragi atunci când este cazul. Un articol bine pus la punct, bine documentat, care mi-a rezolvat anumite neclarități. Și apropo, având în vedere ce s-a tot întâmplat în ultimii ani, tare mă tem, într-un sens bun al cuvântului, că balanța democrației s-a cam mutat în statele estice...