Jocuri de cuvinte - alun
Geografie lingvistică
Alunul în lume și în viață
Moto: „ La mijloc de codru des/ Toate păsările ies,/ Din huceag de aluniș/ Spre voiosul luminiș.” (La mijloc de codru, de Mihai Eminescu)
Alunii sunt plante foioase din genul Corylus, arbuști mari originari din zona temperată a emisferei nordice. Genul este plasat în familia Betulaceae a mesteacănului, deși unii botaniști au asociat alunul cu carpenul și alte genuri conexe într-o familie separată, Corylaceae.
Alunul are frunze simple, rotunjite, cu margini dublu-serate. Florile sunt produse foarte devreme primăvara înaintea frunzelor și sunt monoice, separate, cu amenti de un singur sex. Amenții masculi sunt galben pal și au 5–12 centimetri lungime, iar femelele sunt foarte mici și în mare parte ascunse în muguri, de un roșu aprins, de 1 până la 3 mm, stiluri lungi vizibile.
Alune, preferate de veverițe
Fructele sunt alune ovoidale lungi de 1–2,5 cm și diametrul de 1–2 cm, într-o coajă. Forma și structura fructului, precum și obiceiul de creștere (fie un copac, fie un un arbust), sunt importante în identificarea diferitelor specii de alun.
Polenul florilor de alun este deseori cauza alergiilor la sfârșitul iernii sau la începutul primăverii. Alunul Corylus are aproximativ 14–18 specii. În anul 1980 mi s-au servit alune la o gustare în Beijing, la Institutul de teledetecție, pe lângă alte fructe exotice.
„Cineva”, atent la detalii, a fotografiat scena
De speciile de alune se ocupă botaniștii lumii și așa află și copiii de asfalt că arbuștii pot ajunge până la 12 m înălțime. În pădurea lângă care m-am născut alunii ajung la 5-7 metri. Colegii chinezi mi-au explicat că în China unii aluni sunt adevărați copaci cu o singură tulpină de până la 20–35 m înălțime (Corylus chinensis). Concurentele mele la alunișurile cunoscute erau veverițele care cărau alunele în scorburi din copaci. Unii le-ați văzut în parcul din Vatra Dornei, când, pe o bancă, ciocneau alune vândute acolo.
Este interesant că în alunișurile din pădurea de foioase găseam multe tipuri de ciuperci. Un aluniș este un desiș de tufe de alun, numit și alunat, alunar, alunet sau aluniște. Am aflat din cărți că între alun și vreo 21 de specii de ciuperci există o relație reciprocă.
Despre pădure, copaci și ciuperci am învățat de la părinți, bunici și vecini. Mănătărcile erau în fiecare aluniș, mai ales după ploaie. Făcea mama o tocăniță pe cinste (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-tocana-1)! Aveam voie toți să culegem ciuperci și fructe de pădure! Gratis! Se zice că acum te amendează, chiar și pe „lotul tău”!
Multe cuvinte am învățat în copilăria de „la coada vacii” -pentru ființe și lucruri percepute prin toate simțurile (vezi la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-vaca-1), așa ceva nefiind posibil unui copil „cu cheia de gât” din fața blocului, așa cum a fost fiul nostru Călin-Daniel. Dar l-am dus des la țară! Lăsăm botaniștii să rezolve problema alunului și mămicile să protesteze împotriva introducerii în manuale a unor opere cu multe arhaisme (Amintiri din copilărie, de Ion Creangă, vezi la adresa https://www.youtube.com/watch?v=CvE8Ipc8TxY).
Alunul în expresii
Moto: „Lelițo cu alunei,/ Nu căta la doi, la trei,/ Și cată la ochii mei.” (Sultana, poezie populară culeasă de Vasile Alecsandri)
Alunul, numit regional și alunar, alunaș, alunel, fundici, rânză, tufă (Corylus avellana) intră și în cuvinte compuse, de exemplu „alun turcesc”, deosebindu-se doar prin forma și culoarea brun-roșcată a fructelor, „alun sălbatic” care crește pe colinele din regiunea de deal și montană, „alun ursăresc” (Corylus maxima).
Găsirăm și un proverb, „a ajunge la resteul de alun”, adică a sărăci de tot. Alunul joacă un rol însemnat în credințele și obiceiurile poporului. Cu o vărguță de alun ce se scutură peste o ulcică pusă în vatră, babele fac de dragoste pentru fetele ce așteaptă un Făt-Frumos, dar e bun și măcar un Zmeu!
Cine descântă un șarpe cu un „băț de alun”, îi ia puterea de a mușca, de aici și credința că cu frunze de alun se lecuiește mușcătura de șarpe. Recomand horoscopiștilor și numerologilor, profesii acceptate de ministerul muncii, cu care televiziunile ne descântă de câteva ori pe zi, să țină cont că tot tot cu o „vargă de alun”, cu care s-a descântat o broască mușcată de șarpe, se crede că se pot alunga norii și grindina. Ministerul muncii n-a creat profesia de analist pentru sisteme informatice geografice și vrăjitorii (la adresa https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-horoscop) horo(r)scopiști se bucură.
Alunul este prezent și în alte tradiții românești (https://cimec.ro/Etnografie/Antonescu-dictionar/Dictionar-de-Simboluri-Credinte-Traditionale-Romanesti-a-b.html). Denumirile colind și corind se dau şi „băţului din alun”, construit special pentru acest rit, folosit, în timpul ceremonialului, la lovirea sau atingerea unor obiecte şi fiinţe aflate în acel moment în gospodărie, gest care semnifică ritualistic conferirea unor calităţi de creştere, trăinicie, sănătate, întinerire, ceata de copii purtând denumirea de piţărei sau piţărăi, termeni folosiţi doar în partea apuseană a României, în special în Banat şi Mehedinţi, în rest circulând termenul de colindători.
„Băţul de colindat”, cu serpentină ornamentală albă, obţinută prin înfăşurarea cu coajă de tei şi afumare la foc, a fost pus în legătură cu alte obiecte cu rol magic, precum stâlpii de mormânt, stâlpii de la troiţe de la răspântii sau stâlpii ce susţin acoperişul casei, dar mai curând poate fi o dezvoltare colaterală a bastonului-sceptru, sau a nuielei ori mănunchiului de nuiele-sorcovă din Balcani, care indică thyrsul trac, variat ca formă şi rol.
„Beţele de alun” se taie înainte de Ignat (20 decembrie) şi se usucă până în seara zilei de ajun (24 decembrie), când se ornamentează şi se înfig în morminte de către copii a doua zi dimineaţa, obiceiul fiind generalizat pe o zonă destul de întinsă. Se atestă credinţa că morţii sunt aşteptaţi începând cu ziua de ajun a Crăciunului, la începutul sărbătorilor de iarnă, după care pleacă în lumea lor în perioada de la miezul-nopţii Anului Nou şi până la Bobotează (în Banat, Oltenia).
Din „mlădiţa verde de alun” sau de răchită se confecţionează, în Bihor, şi cununa miresei, simbolizând astfel viaţa trainică şi fecunditatea. Cu o „vargă de alun” în mână, unii oameni, care au postit în zilele premergătoare Crăciunului şi Bobotezei, căpătând astfel puteri suplimentare, ies la hotarul satului şi, ameninţând norul şi pe solomonari, îi alungă dincolo de sat, spre păduri sau spre munte. Înseamnă bucurie pentru cel care se visează „adunând alune” (în Suceava). Istorie! Acum suntem în UE!
Englezii, ieșiți din UE cu Brexit, au filbert pentru alun și alună, hazel pentru alun, hazelnut pentru alună și hazel grove pentru aluniș. Mai există calltainn în galică scoțiană, coll în irlandeză, collen în galeză, coull în manx, cyll f pl în galeză, koll, kollen f, gwydhen know și kollwydhenn în corni etc.
Din hazel au derivat: corkscrew hazel (alun tirbușon, un alun cultivat, Corylus avellana „Contorta”); hazel-eyed (cu ochi de culoarea alunei); hazel grouse (alunar, cocoș de munte); hazelnut sau hazel nut (alună); witch-hazel (alun vrăjitoare, arbori mici de foioase, din genul hamamelis, cu flori galbene); witch-hazel cone gall aphid (afidă biliară con de hamamelis) etc.
Hazel-eyed (cu ochi de culoarea alunei)
(https://www.youtube.com/watch?v=-pmqvGa7xgM)
Francezii au pentru alun noisetier, avelinier și arhaicul coudrier, iar pentru aluniș coudraie și noiseraie. Pentru alun, în hexagon mai există alognier în franco-provensală, avelanièrm și averassèr în occitană, codriyi, couodre și coudre în normandă, eûdra în franco-provensală, kollenn în bretonă, nucellu în corsicană etc.
Pentru noisetier vezi prin clic și „noisetier”, în Trésor de la langue française informatisé [Tezaurul digital(izat) al limbii franceze], 2012.
Din noisetier au derivat: noisetier à feuille pourpre (alun cu frunze violet); noisetier d’Amérique (alun american); noisetier de Byzance (alun bizantin); noisetier de Chine (alun chinezesc); noisetier de Lombardie (alun de Lombardia); noisetier de Mandchourie (alun de Manciuria); noisetier du Japon (alun japonez) etc.
Noisetier (până în secolul al XVI-lea coudrier)
Hasel (Corylus avelana)
Trecem pe nesimțite granița în Germania. Nemții au Hasel, „alun”, Haselstrauch, „tufă de alun”, Nußstrauch și Nußsträucher, „aluniș”. Se mai folosesc Hassel în germană de jos, hoslnuss în germană plodarisch etc. Știți că frații Grimm au fost și lingviști? Fie da, fie nu, prin clic pe „Hasel” urmăriți în Jacob Grimm, Wilhelm Grimm: Deutsches Wörterbuch, 16 Bände in 32 Teilbänden (Dicționar german, 16 volume în 32 subvolume), Leipzig 1854–1961.
De Hasel sunt „legate”: Haselnuss (alună); Haselbusch (aluniș); Haselhuhn (cocoș de alun sau alunar); Haselmaus (șoarece de alun); Haselrute (nuia, vergea de alun); Haselstrauch (tufă de alun) etc.
Sărim la cei cu operațiunea specială prin Ucraina, care folosiră de curând o rachetă cu rază medie de acțiune (vezi https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/04/jocuri-de-cuvinte-lansatorul.html), balistică hipersonică, desigur, botezată alun, cu bătaie de 1.000-5.500 km, ca răspuns la aprobarea lui Biden de a folosi Zelenski rachete occidentale cu rază lungă de acțiune, ca să lovească în adâncimea Rusiei.
Oreșnik - орешник
Rușii folosesc orešnik – орешник, „alun, aluniș”, funduk – фундук, „alun, alune” (existent și în ucraineană), și leščina – лещина, „alun, alună”.
Un alun aparte!
Continuare la:
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-alun-3
Eseul este întreg la:
https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/11/jocuri-de-cuvinte-alun.html
Fișierul în format pdf la: Jocuri de cuvinte - alun.pdf
CN
-->
Comentarii