Jocuri de cuvinte - ardei

 

Jocuri de cuvinte – ardei

Geografie lingvistică

 

 

          Ardei

 

        Moto: „Ia neamule, că nu muşcă!/ Nu ai de ce să te căieşti:/ Prinzi, în fugă, dintr-o ciuşcă,/ «Rapidu» către... Băileşti.” (Băileşteanu, cu ardei iute în piaţa Craiovei, de Valentin Bleoancă-Pleniţa, din ziarul "Viaţa Buzăului", 2006)

 

    Dacă am scris despre tomată în jocuri de cuvinte (vezi la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-tomata-1), e musai să scriu și despre ardei, care vă este familiar tuturor. Este o plantă erbacee cu flori albe și fructe bace verzi, roșii sau galbene, adusă în Europa în secolul al XVI-lea, tocmai din America de Sud. Românii îi mai ziceau ardeică, beșică, chiper borcănos, chiper chiperat, chiper de cel dulce, chiper iute, chiper lung, chiper gras, cornul caprei, paprică, piparcă, pipă.

 

12198736282?profile=RESIZE_584x
Ardei

 

          Cuvântul ardei provine din arde + -ei, verbul a arde fiind moștenit din cuvântul latin vulgar *ārdere, din latinescul ārdēre, prezent activ infinitiv al lui ārdeō, „ard”, din ār(i)dus, „uscat, arid”, +‎ -eō, acesta din āreō, „sunt uscat”, +‎ -idus. Chiper venea de la piper, provenit din cuvântul neo-grec pipéri (vezi mai jos).

Piparcă provine din piper + că, iar paprică e „împrumutat” din cuvântul maghiar paprika. Dar stați cuminți, că și ungurii l-au „împrumutat” din sârbo-croatul pàprika, venit succesiv din pȁpar, din proto-slavicul *pьpьrь, din latinescul piper, din grecescul antic péperi - πέπερι, „piper”, dintr-o limbă indo-ariană (vezi sanscritul pippali - पिप्पलि, „piper lung”).

 

          Dar să vedem cum i se zice ardeiului în alte limbi (cu observația că boiaua e numită în unele limbi paprică):

 

֎ aljilful -الفلفل în arabă;

֎ ardei, ardei gras, ardei iute, ardei kapia, ardeică în română;

֎ beșică în română;

֎ bibər în azeră, biberler în turcă;

֎ borcănos (din borcan, + -os);

֎ borıç - борыч în tătară;

֎ capsicum în engleză, kapsikoj în esperanto (fructul ardeiului, din latinescul capsa, „cutie”, după forma fructului);

֎ červen piper - червен пипер („ardei roșu”, „boia”), čúška – чушка, chushki - чушки (probabil din proto-slavicul *češuja, „ardei iute”) în bulgară, ciușcă în română (ardei iute, din bulgărescul čúška – чушка);

֎ chiper borcănos, chiper chiperat, chiper de cel dulce, chiper iute, chiper lung, chiper gras în română;

֎ cornul caprei în română;

֎ falifuli 'ahmar -فلفل أحمر în arabă;

֎ gogoșar în română (din gogoașă +‎ -ar);

֎ kalamfur - қаламфур în tadjică;

֎ kırmızı biber în turcă (ardei roșu, „boia”);

֎ kokkinopípero - κοκκινοπίπερο în greacă (kókkinos -m κόκκινος, „stacojiu”, + -ο- + (péperi – πιπέρι, „piper” + -ο, „boia”, din turcescul boijo);

֎ laal shimala mirch - लाल शिमला मिर्च în hindusă;

֎ lajiao – 辣椒, làjiāofěn – 辣椒粉 în chineză;

֎ papeulika - 파프리카 în coreeană;

֎ paprică în română, papraka - папрака în macedoneană, paprica în galeză și în italiană, páprica în portugheză, paprihkka în sami de nord, paprik – պապրիկ în armeană, páprika - πάπρικα în greacă, Paprika în germană, paprika - паприка în rusă, sârbo-croată, mongolă, tadjică, tătară, paprika - папріка în ucraineană, paprika în afrikaans, azeră, bosniacă, cehă, corsicană, croată, daneză, estonă, engleză, esperanto, feroeză, franceză, galica scoțiană, indoneziană, islandeză, italiană, letonă, luxemburgheză, malteză, maghiară, norvegiană, olandeză, poloneză, slovacă, slovenă, suedeză, pâprikâ - پاپریکاîn persană, p’ap’rik’a - პაპრიკა în gruzină, paprike în bosniacă și în croată, paprikat în finlandeză, paprikos în lituaniană, papryka – папрыка în bielorusăâ, paprikajauhe în finlandeză, paprikuduft în islandeză, papurika - パプリカ, pîman -ピーマン în japoneză;

12198737059?profile=RESIZE_584x

Le piment d’Espelette, fruit (ardei iute, fructul)

 

֎ pemento în galiciană, piment în franceză (planta ardei, din 1664, din spaniolul pimiento, „piper masculin”, acesta din latinescul pigmentum, „pigment”, „materie colorantă”, fructul din 1121, din vechiul francez piment, de aceeași origine cu cuvântul spaniol), pimiento, pimentón în spaniolă;

֎ Pfefferoni (plantă și fruct, în Austria) în germană;

֎ piparcă, pipărișcă, pipărușă, pipărușcă în română;

 

12198737285?profile=RESIZE_710x

Cuvântul ardei în diferite limbi

 

֎ piper amar, piper dulce, piper roșu, piper turcesc (Capsicum annuum) în română;

֎ poivron în franceză (din poivre, „piper”, +‎ -on, „piper alb”);

֎ peberfrugter în daneză (din peber, „piper” + frugter, „fruct”, ardei), pebròt în occitană, pebrot în catalană (din pebre, „piper – condiment”, +‎ -ot), pebre vermell în catalană („piper roșu”, „boia”);

֎ pemento în galiciană, pimenta în portugheză, pimentão în portugheză braziliană, pimiento (toate din vechea galiciană și vechea portugheză, din latinescul pigmentum, „pigment, culoare”), pimentón în spaniolă, peperone în italiană (din latinescul piper, „piper”, „ardei gras, ardei iute”);

֎ piparfrukt în feroeză (din pipar, „ardei”, +‎ frukt, „fruct”, „ardei gras, ardei iute”);

֎ pepper în engleză, piper în albaneză, piperrak în bască, piperiá - πιπεριά în greacă (ardei, fruct și plantă), red pepper în engleză („boia”);

֎ perec – перец, ovoschnoj perec - овощной перец, struchkovij perec - стручковый перец, krasnij perec - красный перец, perec-cili - перец-чили în rusă, perec` - перець în ucraineană, bolgarskij perec` - болгарський перець în ucraineană;

֎ Pfeffer în germană (din germanicul medieval pfeffer, din latinescul piper etc.);

֎ pierac - перац în bielousă (din vechiul est-slavic pĭpĭrĭcĭ - пьпьрьць, din pĭpĭrĭ - пьпьрь, „piper”, + -ĭcĭ - -ьць, din proto-slavicul *pьpьrь);

֎ piobair în galica scoțiană (din vechiul irlandez pipur, din latinescul piper, din grecescul antic péperi - πέπερι, „piper”);

֎ pghpegh - պղպեղ în armeană;

֎ poivron în franceză („ardei gras”, Capsicum annuum, din poivre, „piper”, +‎ -on);

֎ pupurau în galeză;

֎ qalamfuri – қаламфури în tadjică;

֎ rissies în afrikaans;

֎ spánskur pipar în irlandeză (piper spaniol);

֎ speca în albaneză;

פפריקה în ebraică.

 

 

 

          Ardeiul în viață

 

          Moto: „Sare, zahăr şi ardei,/ Servesc eroilor mei/ Crezând că or să le placă,/ Dacă nu... ce-or vrea să-mi facă.” (Motto, de Gheorghe Ionescu, din Epigrame, 006)

 

        Folosim cuvântul Capsicum ca nume pentru genul taxonomic de legume din familia Solanaceae, din care fac parte ardeii (grași și iuți), gogoșarii, ardeii lungi etc. Din aceste plante se obține un condiment picant, numit boia de ardei (paprika).

12198737100?profile=RESIZE_584x

Capsicum

 

          Capsicum este un cuvânt neo-latin, moștenit din cuvântul latin capsa, „cutie”, după forma de bacă a fructului ardei. Există și alternativa că ar proveni din cuvântul grecesc kapto - κάπτω, „a înghiți”. Pentru a vă documenta mai bine, doar cu un clic pe cuvânt puteți consulta  Capsicum în Wikipedia, Capsicum în Wikispecies, Capsicum în Wikimedia Commons sau Capsicum în baza de date a plantelor Departamentului de Agricultură al SUA (USDA Plants database).

          Denumirea englezească „pepper" vine de la similaritatea efectului ardeiului iute cu cel al „făinii” de piper negru, Piper  nigrum, cu toate că nu e nicio legătură botanică cu acesta. Termenul original, chilli (acum chile îMexic) vine de la cuvântul chīlli în limba Nahuatl, care denumea o varietate de ardei mai mare cultivat cel puțin din anul 3000 î.Hr., dovadă fiind rămășițele găsite în ceramica din Puebla și Oaxaca.

          Denumirile plantelor și fructelor de ardei din diferite țări și în diferite limbi au fost arătate în prima parte a articolului. Diferite varietăți au fost cultivate în America de Sud, numite  ajíes  (singular ají), din cuvântul în quechua pentru ardei.

         Fructul plantei ardei (tehnic berries, „fructe de pădure”, în sensul strict botanic) are o diversitate de nume, după loc și tip. Varietățile picante, de „ardei iute”, sunt denumiteb în engleză chili peppers sau simplu chilis. Ardeii mai mari sunt numiți în engleză bell pepper, pe la noi ardei gras, gogoșar, chiar și după culoare (roșu, verde, galben etc.).

          Prezentăm o listă a speciilor de ardei, în care puteți „naviga cu un simplu clic: Capsicum annuum L., glabriusculum var., New Mexico Group, Capsicum baccatum L., Capsicum benoistii Hunz. ex Barboza, Capsicum buforum [sv] Hunz, Capsicum caatingae  [de] Barboza & Agra, Capsicum caballeroi [es] M. Nee, Capsicum campylopodium [de] Sendtn, Capsicum carassense [de] Barboza & Bianch, Capsicum cardenasii Heiser & P. G. Sm., Capsicum ceratocalyx [de] M. Nee, Capsicum chacoense Hunz, Capsicum chinense Jacq, Capsicum coccineum (Rusby) Hunz, Capsicum cornutum [es] (Hiern) Hunz, Capsicum dimorphum (Miers) Kuntze, Capsicum dusenii Bitter, Capsicum eshbaughii Barboza, Capsicum eximium Hunz, Capsicum flexuosum Sendtn, Capsicum friburgense [de] Bianch. & Barboza, Capsicum frutescens L., Capsicum galapagoense [de] Hunz, Capsicum geminifolium  (Dammer) Hunz, Capsicum havanense Kunth, Capsicum hookerianum (Miers) Kuntze, Capsicum hunzikerianum [de] Bianch & Barboza, Capsicum lanceolatum (Greenm.) C.V.Morton & Standl, Capsicum leptopodum (Dunal) Kuntze, Capsicum longidentatum  [de] Agra & Barboza, Capsicum longifolium [de] Barboza & S. Leiva, Capsicum lycianthoides Bitter, Capsicum minutiflorum  (Rusby) Hunz, Capsicum mirabile Mart. ex Sendtn, Capsicum mositicum Toledo, Capsicum neei Barboza & X. Reyes, Capsicum parvifolium Sendtn, Capsicum pereirae [de] Bianch. & Barboza, Capsicum pubescens Ruiz & Pav, Capsicum piuranum [de] S. Leiva & Barboza, Capsicum praetermissum Heiser & Smith, Capsicum ramosissimum Witasek, Capsicum recurvatum [es] Witasek, Capsicum regale Barboza & Bohs, Capsicum rhomboideum (Dunal) Kuntze, Capsicum schottianum [es] Sendtn, Capsicum scolnikianum Hunz, Capsicum spina-alba (Dunal) Kuntze, Capsicum stramoniifolium (Kunth) Standl, Capsicum tovarii [es]  Eshbaugh et al., Capsicum villosum [es] Sendtn etc. Prescurtările es – în spaniolă, de – în germană etc.

 

          Partea a doua la adresa:

https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-ardei-2

 

          Amatori sau nu de ardei, cultivatori sau vânzători de ardei, să fiți iubiți!

 

Tot aarticolul în format pdf (descărcați, păstrați, distribuiți): Jocuri de cuvinte - ardei.pdf

          NC

 

 

 

Voturi 1
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • !!! Cadou:

    12263202669?profile=RESIZE_710x

  • Dicționare de argou

    Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

    focul lui ardei (iute) expr. 1. iubire. 2. afacere pe picior mare, riscantă prin natura sa ilicită.

     

    ardei borcănos. ardei dulce. ◊ Iute ca aedeiul a) care se irită ușor; supărăcios; b) care este sprinten, harnic. A da cuiva cu cu pe la nas a supăra cu vorba pe cineva; a înțepa; a irita. /a arde + suf. ~ei

Acest răspuns a fost șters.
Ioan Muntean – budoarul răsăritului (cybersonet XLVI) prin Cronopedia
Sursă: Ioan Muntean – budoarul răsăritului (cybersonet XLVI) – Cronopediada grup – Cronopedia…
Acum 2 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
SURSA =…
Acum 2 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Această carte poștală prezintă două monumente arhitectonice de referință din municipiul Tecuci,…
Acum 2 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Piesa de mai sus este o insigna realizată în anul 1892 cu ocazia înființării Federației Corurilor…
Acum 2 ore
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu BLACKJACK - careu definiții rezolvat în Hobby-Club Cronopedia
Acum 4 ore
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu FARMECUL CARTOFILIEI – MEMORIA CĂRȚII POȘTALE – COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI în Hobby-Club Cronopedia
Acum 4 ore
Ioan Muntean a postat o postare pe blog în Cronopediada grup
Maraton Panorama Literară 2024, noiembrie
24. (poezie, cybersonet)

budoarul răsăritului…
Acum 6 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
SURSA =…
Acum 19 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
De-a lungul timpului Banatul, deşi un teritoriu relativ mic şi destul de unitar, a suferit…
Acum 19 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Dobra, în limba maghiară - Dobra, în limba germană – Judendorf, este o comună din județul Hunedoara…
Acum 19 ore
Ioan Muntean – budoar în zori (cybersonet XLV) prin Cronopedia
Sursă: Ioan Muntean – budoar în zori (cybersonet XLV) – Cronopediada grup – Cronopedia Maraton…
ieri
postarea de blog a lui Ioan Muntean a fost prezentată în Cronopediada grup
Maraton Panorama Literară 2024, noiembrie
23. (poezie, cybersonet)

budoar în zori (cybersonet XLV)…
ieri
Mai Mult…
-->