Jocuri de cuvinte - brad
Geografie lingvistică
Bradul
Moto „De rupi din codru-o rămurea,/ Îi pasă codrului de ea/ Ca pădurarului, în... cot/ Când taie hoţii codrul tot.” (Nepăsare, de Gheorghe Băcneanu, 2006)
Am scris noi despre bradul de Crăciun și să nu scriem despre brad? Așa că, la treabă! Știți toți că bradul este un arbore din familia pinaceelor care crește în zona muntoasă, înalt până la 50 m, cu tulpina dreaptă, cu frunzele în formă de ace de culoare verde-închis, persistente, cu florile și semințele în conuri (Abies alba).
Diferite conuri de brad
DEX '09 (2009) și celelalte dicționare ne explică etimologia: „cf. alb. *bradh, bredh”. Scriban scria mai pe larg în secolul trecut (lat. bratus, un copac perpertuŭ verde, care, ca și vgr. bráhty, un fel de ĭenupăr, și alb. breth, art. bredhi, vine d. ebr. beroš, sirian berot, ar. brot, chiparis, înrudit cu vsl. berza, mesteacăn. Ar putea veni și din alb. bredhi, rom. pl. brazĭ, apoĭ sing. brad.) [https://dexonline.ro/definitie/brad, Scriban (1939)].
Cuvânt existent în română, aromână și megleno-română, este posibil să fi fost împrumutat din vechiul albanez *bradh (bredh în albaneza modernă) sau alternativ dintr-un substrat înrudit cu acesta și, în cele din urmă, dintr-o sursă indo-europeană în orice caz (un împrumut direct din albaneza modernă ar fi produs probabil o formă *brez).
O altă teorie sugerează că brad a fost reformat analog de la pluralul brazi și că forma originală a fost *braz (reinterpretată ca plural, modelată pe plurale precum coadă>cozi, pradă>prăzi, surd>surzi). Vezi și toponimele alpine românești care conțin Breaza, care pot corespunde formei de plural albaneză bredha [https://dexonline.ro/articol/Despre_leg%C4%83turile_rom%C3%A2nei_cu_albaneza].
În diferite limbi brad se traduce prin:
❁ abbetu în corsicană, abet în aragoneză, abete în italiană, pandunia și sardă, abeti, abitu, abbeti, abbitu și abbìtu în siciliană, abeto în galiciană, spaniolă și tagalogă, abetu în asturiană, Abies în convenții internaționale (wikispecii), abies în engleză și în latină, abiete în interlingua, abieto în ido și în portugheză, abio în esperanto, æbs în engleză veche, avet în catalană și în occitană, awitu în quechua (în final toate, pe diferite căi, din latinescul abies, „pădure de brazi”, derivat din proto-italicul *abjets, probabil înrudit cu grecescul antic ábin - ἄβιν, „brad de argint sau conifer similar”);
❁ ædelgran în daneză;
❁ aiqaire în quenya;
❁ altanuwwb - التنوب în arabă;
❁ apsagʷ - аԥсагә în abhază;
❁ ashúakh - אשוח în ebraică;
❁ asikta - асикта în evenki;
❁ azumbi în kabilă;
❁ baltegles în letonă;
❁ brad în română, aromână și megleno-română;
❁ bradh, bredh (plural) în albaneză (din proto-albanezul *bardza, din proto-indo-europeanul *bʰrh₁ǵós, „mesteacăn”; Matzinger reconstruiește proto-albanezul *braȷ́ʉh sg, *braȷ́ai pl., comparați cu lituanianul béržas, cehul bříza, osetul bærz - бӕрз, englezescul birch, „mesteacăn”, sanscritul bhūrjá - भूर्ज, „mesteacăn himalayan” etc. [Schumacher, Stefan; Matzinger, Joachim (2013) Die Verben des Altalbanischen: Belegwörterbuch, Vorgeschichte und Etymologie (Albanische Forschungen; 33) (in German), Wiesbaden: Otto Harrassowitz, ISBN, page 230]);
❁ choinka în poloneză („conifer”, din proto-slavicul *xvojina);
❁ cibi - чиби în altaică de sud;
❁ čam – чам în macedoneaă și în sârbo-croată (din turcicul otoman çam – چام, achin cu čámac - ча́мац, „barcă” și čàmdžija – ча̀мџија, „barcagiu, conductor de bac”);
❁ çoygan - чойган în tuvenă, çoyġan - чойған în tofa;
❁ Dane în germană alemanică, Dann în germană vulgară, danna (și dennia) în saxonă veche, Danne în frizonă saterland, danne în germană vulgară medievală, den, denneboom în afrikaans;
❁ ehlã în aromână, ela - ела în bulgară, ela – ела, elka - елка în macedoneană (din proto-slavicul *edla, forma alternativă a lui *ȅdlь, „brad”, din proto-balto-slavicul *edlis, considerat de Pokorny a deriva din proto-indo-europeanul *h₁edʰ-, „ascuțit, contrazis de Genaust);
❁ elátê - ἐλάτη în greacă antică, élato - έλατο în greacă;
❁ fenyő în maghiară (din proto-fino-ugricul *pᴕ̈nɜ, „molid” [vezi #844 în Uralonet, în baza de date etimologică uralică online a institutului de cercetări în lingvistică din Ungaria]);
❁ ffynidwydden, sybwydd în velșă;
❁ fir în afrikaans și în luxemburgheză, fir, silver fir în engleză, firre în engleză medievală (englezescul fir succesiv din medievalul englez firre, acesta fie din vechiul norvegian fýri, ca în fýriskógr, pădure de pini”, fie din vechle engleze fyrh, furh, ca în furhwudu, „pădure de pini”, din proto-vest-germanicul *furhu, din proto-germanicele *furhō, *furhijǭ, din proto-indo-europeanul *pŕ̥kʷeh₂, din *pérkʷus, „stejar” etc.);
A fir tree (Abies balsamea)
❁ fura, þinur în islandeză (din vechiul norvegian fura, din proto-germanicul *furhō, cognat cu danezul fyr, norvegianul nynorsk furu, suedezul fura, olandezul vuren, germanicul Föhre, englezescul fir);
❁ ghjaddicu, ghjallicu în corsicană;
❁ gigibi - გიგიბი în mingreliană;
❁ giúis în irlandeză;
❁ giuthas în galică scoțiană;
❁ göknar în turcă, köknar în turcă, küknar în azeră (din turcicul otoman kuknar – كوكنار, „mac, semințe de mac”, din grecescul bizantin koukounariá – κουκουναριά; vezi „köknar”, în Nişanyan Sözlük);
❁ gran, ädelgran în suedeză, gran, edelgran în norvegiană, grann, aðalgrann în feroeză;
❁ hoja în slovenă;
Ялина європейська (brad european, Picea abies)
❁ ialytsia – ялиця, ialyna – ялина în ucraineană (din proto-slavicul *ȅdlь, la o analiză de suprafațăs, jalʹ - яль + -yna - -ина);
❁ izei în bască;
❁ jaksun - ᠵᠠᡴᠰᡠᠨ în manchu;
❁ jedľa în slovacă, jedla în slovenă, jedła în sorabă de jos, jědla în sorabă de sus, jedle în cehă, jodła în poloneză (din proto-slavicul *jedla);
❁ jel’ - ель (din proto-slavicul *edlь), jólka - ёлка în rusă (din proto-slavicul *edlъka, adică din jelʹ - ель + -ka - -ка), jéla - јела, jȇlka - је̑лка în sârbo-croată, jela – јела, jelka - јелка în sârbă, jela în croată, jelka în slovenă, jólka - ёлка în bielorusă;
❁ jeon-namu - 전나무 în coreană;
❁ jodoo - жодоо în mongolă;
❁ ǰoygon - јойгон în altaică de sud;
❁ juys în manx;
❁ kėnis în lituaniană;
❁ kuusi, jalokuusi în finlandeză;
❁ lěngshān - 冷杉 în chineză, lěngshān – 冷杉, cōng - 樅, 枞 (literar), cōngshù - 樅樹, 枞树 în chineză mandarină, linh sam în vietnameză;
❁ maiqarağai – майқарағай în cazahă;
❁ mberoshi în swahili;
❁ momi no ki – 樅の木, momi -モミîn japoneză;
❁ nʹyv - ньыв în komi-ziriană;
❁ najvi - ნაძვი în gruzină;
❁ narad - نراد în persană;
❁ nulg în estonă, nulgo - нулго în mari de est;
❁ ŋaŋta - ҥаҥта în even;
❁ oyametl în nahuatl;
❁ p’ȍk’úowoną în taos;
❁ pihta în finlandeză (din rusescul píxta - пи́хта), , pikhta - піхта în bielorusă, pikhta – пихта în rusă (din germanicul Fichte, „molid; lemnul și cheresteaua copacului”);
❁ rødgran în daneză;
❁ samyrsyn – самырсын în cazahă;
❁ sap, sapin în occitană, sapen în haitiană creolă, sapén în valonă, sapin în franceză și în piedmonteză (din latinescul sappinus, „brad”, dintr-o combinație din *sappos, „brad” în gală și latinecul pinus, „pin”), sapîn în normandă, sapo- în velșă;
❁ sıbı - сыбы în hakasă;
❁ som shing - སོམ་ཤིང་། în tibetană;
❁ spar (din medievalul olandez sparre, „stâlp, grindă”, din vechiul olandez *sparro, din francul *sparro, din proto-germanicul *sparrô, cognat cu frizonul spjir), zilverspar (zilver, „argintiu”, + spar, „brad”), sparreboom în neerlandeză, silwerspar în afrikaans, spjir, spjirrebeam în frizonă;
❁ şırşa - шырша în cazahă;
❁ șube - шӱбе în chor;
❁ șyrșy - шыршы în nogaï;
❁ tairwi - 𐍄𐌰𐌹𐍂𐍅𐌹 în gotică;
Tanenbaum
❁ tana în venetă, tanna în germană veche, Tanne în germană (din medievalul germanic tanne, din vechiul germanic tanna, din proto-germanicul *dannǭ, posibil din proto-indo-europeanul *(s)dʰonu, „brad”), tanne în germană medievală, Tannu în germană alemanică, Tannenbaum în germană (din Tanne, „brad”, + -n- + Baum, „copac”), tenenboym – טענענבוים în idiș;
C uvântul brad în câteva limbi
❁ tashing în sherpa;
❁ tigen - тиген în chor;
❁ tunub - تنوب, tannub - تنّوب în arabă;
❁ vangta - вангта în nanai;
❁ vé'evêšéstótó'e, vó'komêšéstótó'e în cheyenne;
❁ xarıya - харыйа în iakută;
❁ xasikta - хасикта în nanai;
❁ yeghevni - եղևնի în armeană;
❁ yodle - יאָדלע în idiș.
Bradul în expresii
Moto: „Întrebând-o, de Crăciun/ Ce preferă: brad, molid,/ Mi-a răspus că ar fi bun/ Pinul... şi un card valid.” (Pregătiri de Crăciun, calambur epigramatic de Stelică Romaniuc, 4 decembrie 2016)
Folosim „apă de brad”, un amestec de apă și ulei extras din frunze de conifere, bun pentru parfumarea încăperilor sau a apei de baie, cu predilecție a sediilor PDL (că nu dispăru), PSD, sediile guvernului și ale ministerelor. Cu „vârf sau crengi de brad” se împodobesc carul și porțile mirilor PSD și PNL la nuntă, la reapariția USL, cu nașul K. Laus.
Ferească Dumnezeu de nevoia unei „case de brad”, adică a unui copârșeu sau sicriu. Că altfel, cu un președinte de bloc „înalt ca bradul” și mut ca fagul când nu bate vântul, care face reparații pas cu pas la scările blocului doar cu meseriași americani, inclusiv cu minireactoare nucleare, chipurile pentru securitatea națională analizată în destule teze de doctorat. Și vom păți ca cu Bechtel! Facem pariu? Dă bușteni de brad Austriei și Austria „Nicht Shengen”!
Ne vom trezi cu aducerea în fața blocului a câte unei nepoate a fiecărui ins din bloc cu câte o „turtă de brad”, adică o turtă de pâine ce se aduce de fiecare fată în ziua de brad, la mireasă acasă, mireasa fiind blocul nostru cu autostrada Bechtel nefinalizată, dar plătită.
Ar mai fi multe de comentat din familia de cuvinte pe care o știți, o folosiți și o dezvoltați: brădet, brădiș, brădănaș, brădeț, brădioară, brădișcan, brădișor, brăducean, brădui, brăduiac, brăduleț, brădușcan, brădușor, brăduț etc.
Bradul în (c)arte
Moto: „Mi-am cumpărat, ca orice om,/ Şi eu un brad mai mititel,/ Dar nu am ce să pun sub pom.../ C-am dat toţi banii pentru el!” (Cerc vicios, de Eugen Albu din revista Rebus, nr. 1073)
Începem viața de familie, aia denigrată de ne(ur)omarxiști, cu hora „bradul” (https://www.youtube.com/watch?v=EoOMW8OSAic), care se joacă, în ajunul nunții, la casa miresei, dar și cu melodia după care se execută această horă. Dacă nu v-a interesat chestia, treceți rapid la https://www.youtube.com/watch?v=XgXVUwe-SVE și urmăriți din nou această tradiție.
Scriitorii noștri au fost la datorie cu pomenirea bradului în operele lor. Pe când Austria, cea care nu ne dorește în Shengen, luase doar aurul Transilvaniniei și nu buștenii sau petrolul, Beniuc dădea vina doar pe boieri („Mari bogătani,/ Fiare flămânde-nsetate/ De aur, de arginți, de bucate,/ De păduri de brad”).
Vagoane cu bușteni de brad transfugi emigrați în Austria
Că de, România a fost mereu bogată, depunând de mult timp mărturie poetul Goga („La noi sunt codri verzi de brad/ Și câmpuri de mătasă”) și poetul Alecsandri („Din vârful Carpaților,/ Din desimea brazilor,/ Răpezit-am ochii mei”).
Ba și românașii erau frumoși și înalți ca bradul sau așa visau fetele, măcar metaforic ca în basmele lui Ispirescu („Ea încă avea la ce se uita la el; căci era un brad de românaș”). Mobila era de multe ori făcută pe aceste meleaguri din lemn de brad, beneficiar fiind chiar Eminescu („Cu perdelele lăsate/ Șed la masa mea de brad”).
Este momentul să ne aducem aminte de frumoasa poezie, tristă, Bradul, a marelui istoric si patriot Nicolae Iorga, „bradul bătrân” care a fost ucis de legionari („Au fost tăind un brad bătrân/ Fiindcă făcea prea multă umbră“). Poezia Bradul, ale cărei prime versuri sunt cele de mai sus, a fost scrisă de Iorga cu doar câteva zile înaintea asasinării sale de către legionari în pădurea de lângă Strejnicu.
Nicolae Iorga, născut Nicu N. Iorga (1871-1940) a fost istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, cel de-al 34-lea prim-ministru, profesor universitar și academician român.
Este cunoscut în lume ca medievist, bizantinist, romanist, slavist, istoric al artelor și filosof al istoriei. După cum a afirmat George Călinescu, Iorga a jucat în cultura românească, în primele decenii ale secolului al XX-lea, „rolul lui Voltaire”. Iorga a avut o activitate ştiinţifică excepţională, fiind autorul a 1.003 volume, 12.755 articole şi studii, 4.963 recenzii. Este autorul a numeroase sinteze, culminând cu Istoria Românilor în 10 volume, pentru care a fost numit cel mai mare istoric şi savant al României din toate timpurile.
„Brad bătrân”
S-a tras împotriva lui de nouă ori, cu pistoale de 7,65 mm și 6,35 mm. Iorga a fost și profesor la Academia Militară, locul unde se formau onorabilii conducători de unități și mari unități ale armatei române. Și în mamualele școlare nu prea e pomenit, că au loc Esca, Cristian Tudor Popescu sau ăla cu nașterea puilor vii de către găină, numitul Cristoiu.
Poezia „Bradul“poate fi interpretată ca un cântec de lebădă al celui care a fost Nicolae Iorga. Vedeți o analiză pe larg și citiți poezia la adresa https://uzp.org.ro/01/06/2020/au-fost-taind-un-brad-batran/.
Bradul
Au fost tăind un brad bătrân
Fiindcă făcea prea multă umbră
Şi-atuncea din pădurea sumbră
Se auzi un glas păgân:
„O, voi ce-n soare cald trăiţi
Şi aţi răpus strămoşul nostru
Să nu vă strice rostul vostru,
De ce sunteţi aşa grăbiţi?
În anii mulţi cât el a fost
De-a lungul ceasurilor grele,
Sub paza crăcilor rebele,
Mulţi şi-au aflat un adăpost.
Moşneagul, stând pe culme drept,
A fost la drum o călăuză
Şi-n vreme aspră şi hursuză
El cu furtunile-a dat piept.
Folos aduse cât fu viu,
Ci mort, acuma când se duce,
Ce alta poate-a vă aduce
Decât doar încă un sicriu?”
Ascultați și minunatul cântec Brad bătrân, interpretat de Cornel Constantiniu (https://www.youtube.com/watch?v=OfgVf4Ka-yM) sau încercați karaoke la https://www.youtube.com/watch?v=_qUT9rsUJlE, aici afișându-se și versurile. Curaj! Că nu vă aude nimeni!
În franceză există cuvântul sapin, moștenit din latinescul sappinus, „(un soi de) brad”, combinație (de la traversarea galilor) a lui *sappos, „brad”, conform vechiului cuvânt francez sap, bretonului sap (în corni sab), cu latinescul pinus, „pin”.
Louis Pergaud, în povestirile sătești din Evadarea din Kinkin, scria: „[…], apoi urcase crestele pe una din miile [sic] de poteci pe care ingeniozitatea contrabandistilor îi face necontenit sa le creeze prin aceste poieni-păduri si aceste pâlcuri de brazi.” ([…], puis il avait remonté les crêts par un des milles[sic] sentiers que l’ingéniosité des contrebandiers leur fait sans cesse frayer à travers ces prés-bois et ces boqueteaux de sapins. [Louis Pergaud, L’Évasion de Kinkin, dans Les Rustiques, nouvelles villageoises, 1921]).
Un sapin
Descriind geografia plantelor, Henri Gaussen ne lămurea în 1933: „Bradul (Abies pectinata) se găsește și în Normandia; spontaneitatea lui pare sigură.” (Le Sapin, Abies pectinata, se rencontre aussi en Normandie; sa spontanéité paraît certaine. [Henri Gaussen, Géographie des Plantes, Armand Colin, 1933, page 86]).
Na, drăcie, că francezii folosesc sapin, prin metonimie, ca argou, zicându-i așa sicriului (cercueil), martor fiind chiar cântărețul Georges Brassens, în Bătrânul Leon: „Dar prietenii au urmat bradul cu inimile grele.” (Mais les copains suivaient le sapin le cœur serré. [click pe https://www.youtube.com/watch?v=Hoge8uEix4I, Georges Brassens, Le vieux Léon]).
Trecem granița spre nord la vecinii nemți ai francezilor, care au Tanne și Tannenbaum, dar și Weißtanne, „brad argintiu”, Edeltanne, „brad nobil”, chiar și denumirea științifică Abies. Tanne este moștenit din medievalul germanic tanne, din vechiul germanic tanna, din proto-germanicul *dannǭ, probabil din proto-indo-europeanul *(s)dʰonu, „brad”.
Theodor Fontane, în Șah dat de Wuthenow, scria despre brad: „Poteca șerpuia între mesteceni și brazi argintii și ducea la o față de stâncă artificială acoperită de mușchi și iederă, în fața căreia (bătrânul Köckritz era acum lăsat în urmă) regele stătea pe o bancă de piatră.” (Zwischen Birken und Edeltannen hin schlängelte sich der Weg und führte bis an eine künstliche, von Moos und Efeu überwachsene Felswand, in deren Front (der alte Köckritz war jetzt zurückgeblieben) der König auf einer Steinbank saß. [Theodor Fontane: Schach von Wuthenow. Erzählung aus der Zeit des Regiments Gendarmes. Nymphenburger, München 1969, Seite 119. Entstanden 1878-82, erschienen 1882]).
Tannenbaum e format din Tannen, „brad”, + Baum, „copac, arbore”. Uite că și pe la nemți avea loc „moartea pădurii”, conform lui Der Spiegel: „Unii au crezut că este pură isterie când, în 1983, de exemplu, în revista Bild der Wissenschaft, eco-avertizatorii au avertizat asupra consecințelor morții pădurilor, care tocmai pătrunsese în conștientizarea publicului la acea vreme: «Bradul de Crăciun nu va mai fi. aici peste zece ani»” (Manch einer hielt es für pure Hysterie, als Öko-Mahner 1983 etwa in der Zeitschrift Bild der Wissenschaft vor den Folgen des Waldsterbens warnten, das damals gerade ins öffentliche Bewußtsein gedrungen war: ‚Den Tannenbaum wird es bei uns in zehn Jahren nicht mehr geben.‘“[Waldsterben: „Einmal ist der Eimer voll“. In: DER SPIEGEL. Nummer 1/1994, 3. Januar 1994, ISSN 0038-7452, Seite 38 (PDF, DER SPIEGEL Archiv-URL]).
Sărim peste Polonia și Ucraina tocmai la ruși, care au jel’ - ель, moștenit din proto-slavicul *edlь, din care au mai derivat їль și яль în ucraineană, bulgărescul ела́, sârbo-croatul jе́лa, slovenul jêl, ceheștile jedla și jedle, slovacul jedľa, polonezul jodła, sorabele jědla și jedła.
În rusă, bielorusă și kumikă există și jólka – ёлка, moștenit din proto-slavicul *edlъka, echivalent cu jelʹ - ель + -ka - -ка). I. S. Nikitin, în poezia Bradul, scrie: A crescut singuratic/ Un brad zvelt în pădure,/ Am recunoscut frigul din tinerețe,/ Am văzut des o furtună.”, tradusă poetic ca «Crescu singuratic/ Și zvelt în pădure,/ Ferit de secure,/ Vecini alți brazi buni,/ Mereu în furtuni,/ Nu pot fi apatic.» (Одиноко вырастала// Ёлка стройная в лесу, —// Холод смолоду узнала,// Часто видела грозу. [И. С. Никитин, «Ёлка»]).
No, la ruși am întâlnit și pikhta – пихта, moștenit din germanicul Fichte, „pin". De la ruși l-au împrumutat finlandezii. Nu l-am întâlnit încă în literatură. Mai săpăm...
Bradul în onomastică
Moto: „Operele, de exemplu-s/ Moduri de-a pleda pro domo./ Citind cartea Ecce tempus,/ Nu pot zice... ecce homo!” (Ion Brad, autorul volumului „Ecce tempus”, de Constantin Trandafir din Antologia epigramei româneşti, 2007)
Falnicul brad a inspirat oamenii în acordarea de nume locurilor (toponime) și oamenilor (onomastică). Încă din 1929 Șăineanu consemna toponimul Brad {Brad n. 1. comună în județul Roman 3000 loc.; 2. comună cu o mănăstire în jud. Buzău 3000 loc.; 3. orășel în comitatul Huniedora, situat în munții Zarandului, cu un gimnaziu românesc 3000 loc [Șăineanu, ed. VI (1929)]}.
Verificați toponimele din România: Bradu (comună și sat în județul Argeș), Brazi (sat în cumnuna Râu de Mori, Hunedoara și comună în Prahova), Brazii (comună din Arad, sat în comuna Brazii, Arad, sat în comuna Radulești, Ialomița), Brădățel (sat în comuna Pucheni, Dâmbovița, sat în comuna Burjuc, Hunedoara, sat în comuna Horodniceni, Suceava), Brădeana (sat în comuna Sohodol, Alba), Brădeanca (sat în comuna Jirlău, Brăila, sat în comuna Vernești, Buzău), Brădișor (sat în comuna Berislăvești, Vâlcea, râu în Hunedoara, Romania, afluent al râului Valea Satului, râu în Vâlcea, Romania, afluent al lui Coisca), Dealu Bradului (sat în comuna Săpata, Argeș), Dragu-Brad (sat în comuna Blăjeni, Hunedoara), Slobozia Bradului (comună în Vrancea, sat în comuna Slobozia Bradului, în Vrancea), Valea Bradului (sat în comuna Mihăești, Argeș, sat în municipiul Brad, Hunedoara, sat în comuna Provița de Sus, Prahova), Valea Brazilor (sat în comuna Băiculești, Argeș). Dacă mai știți, comunicați-le!
La români sunt multe nume legate de brad, precum Brad, Brăduț, Bradea, Brădean, Brădățan și multe altele. Întâlnim astfel de nume și în rețelele de socializare. Puteți încerca o simplă căutare, așa cum am procedat și eu.
Nume de familie legate de brad
Cred că ați citit poeziile lui Ion Brad (1929-2019), diplomat, poet, eseist, romancier, memorialist, traducător și scriitor român, unul din exponenții realismului socialist (mai ales în poezie) în anii 1950 și 1960, dar devenit scriitor de orientare din ce în ce mai diferită ulterior. Trecem la alții! Dacă analizăm cuvântul francez sapin, „brad”, îl veți întâlni virtual pe politicianul francez Michel Sapin (născut în 1952), iar în rețelele de socializare pe mulți alții.
Sapin (Brad) e prezent în facebook
Găsiți că Sapin-sapin, „Brad-brad” este denumirea unui desert din bucătăria filipineză, că Sapins FC, „FC Brazii”, este denumirea unui club de fotbal din Gabon. Amatori de jocuri pe ecran, că „pe calculator” nu încap, găsirăm că în jocul Ace Combat Zero: The Belkan War există o țară virtuală denumită The Kingdom of Sapin, „Regatul lui Sapin (Brad)”.
Inși căutători, veți descoperi mica localitate Pointe-Sapin „Punctul Brad”, pe coasta nordică a provinciei New Brunswick, Canada, lângă Northumberland Strait (Strâmtoarea Northumberland) la Gulf of the St. Lawrence (golful Sfântul Laurențiu). După recensământul di 2011 (2011 Census), avea doar 350 locuitori, din care 165 locuitori posedau 192 de case.
Alde Abies, „Brad (taxonomic)”, vă salută!
De Brad Pitt nu vă luați, că numele nu vine de la bradul românesc. Este numele de scenă al lui William Bradley Pitt, născut în decembrie 1963, iar Bradley e derivat în final din vechiul cuvânt englez brād, „larg”, + lēah, „pădure”, echivalent cu broad, „larg”, + -ley. Dacă „îl romanizați”, o puteți face, fiecare cu treaba lui, că fiecare e un univers! Despre bradul de Crăciun am scris, dar urmează să îl repostăm!
Să fiți iubiți!
NC
-->
Comentarii