Jocuri de cuvinte – culme
Geografie lingvistică (pamflet)
Culme
Moto: „Un Soare însângerat pe culme nu înseamnă neapărat un răsărit.” (Valeriu Butulescu, din „Stepa memoriei”)
Culmea e că până acum n-am scris nimic despre culme! Adică despre partea cea mai de sus, prelungită orizontal și ușor înclinată, a unui munte sau a unui deal. Culme, de fapt culminație, este punctul cel mai înalt în drumul parcurs de un corp ceresc, dar acum lăsăm astronomia.
La figurat este și nivelul sau gradul cel mai înalt la care se poate ajunge, adică apogeu. Culme i se zice în poante și bancuri unei situații haioase, de exemplu „culmea melcului: să fugă de acasă!” Dicționarele dau și etimologia: DEX '09 (2009) – „lat. culmen”, MDA2 (2010) - „E: ml culmen”.
Așadar, am moștenit cuvântul culme din cuvântul latin culmen, „tulpină, vârf, acoperiș”, la figurat „înălțime, vârf”, moștenit din proto-italicul *kolamen, acesta moștenit la rându-i din proto-indo-europeanul *kelH- „a se ridica, a fi înalt; deal”.
Cuvântului culme îi corespund în alte limbi cuvintele:
֍ bargrukn - באַרגרוקן în idiș, berch în frizonă, bergiger Grat în germană, bergkam în neerlandeză (din berg, „munte, deal”, + kam, „creastă”), Bergrücken în germană (din Berg, „munte, deal”, + Rücken, „creastă”), Bierg în luxemburgheză;
֍ bilo – било în bulgară (din proto-slavicul *bidlo, format morfologic din bíja - би́я, „a lupta, a bate”, + -lo - -ло, „sufix instrumental”);
֍ caime în valonă, cuelmo în asturiană, colmo în italiană și în spaniolă, culme în română, culmiș (popular) în română, culmen în latină, cume, cume da montanha în portugheză, cumio în galiciană, kulm în albaneză;
֍ carena în catalană;
֍ chrybiet – хрыбет în bielorusă (din proto-slavicul *greby, „creastă; culme”);
֍ cima în italiană și în spaniolă, cime în franceză (din latinul cȳma, „strat sferic”, acesta din grecescul antic kûma – κῦμα, „umflătură; val”);
֍ coamă în română;
֍ cor în zazaki;
Chemin suivant une crête (drum urmând o creastă, o culme)
֍ creastă în română, crèse în valonă, crest în engleză, cresta în catalană, corsicană, italiană, occitană și spaniolă, crête în franceză, crête montagneuse în franceză, crista în siciliană, kresto, montokresto în esperanto, kreshtë mali în albaneză (în final din latinul crista);
֍ crib în galeză;
֍ druim, ridge sléibhe în irlandeză;
֍ etypupo în țigănească;
֍ gerinc, hegygerinc în maghiară (din hegy, „munte”, + gerinc, șira spinării”, a német Berggrat szó tükörfordítása, îmi trimite Imre; „după modelul cuvântului german Berggrat”);
֍ greben` - гребень, grebënka - гребёнка în rusă, greben - гребен în bulgară și în macedoneană, greben în bosniacă, croată, slovenă, greben - гребен în sârbă, grzbiet, grzebień koguta, grzbiet górski în poloneză, hrebeň în slovacă, hřeben, hřebínek în cehă, hrebet – хребет în rusă, khrebet – хребет în ucraineană (din proto-slavicul *greby, „creastă; culme”);
֍ grēda în letonă;
֍ hari (din proto-finicul *harja, rudă cu finicul harja), mäehari (din mäe, „munte”, + hari, „creastă”) în estonă, harju în finlandeză și în careliană (din harja + -u), højderyg, bjergryg în daneză, hryggur în islandeză;
Cuvântul culme în diferite limbi
֍ huippu în finlandeză;
֍ jota - жота în cazahă;
֍ kakud - ककुद् în sanscrită;
֍ kalnagūbris în lituaniană (din kalnas + gūbrys);
֍ kam în suedeză, Kamm în germană (din medievalele germane kamb, camb, chamb, din vechiul german chamb, din proto-vest-germanicul *kamb, din proto-germanicul *kambaz, din proto-indo-europeanul *ǵómbʰos, „dinte”, din proto-indo-europeanul *ǵómbʰ-, „a străpunge, a roade”);
֍ kedi – ქედი în gruzină;
֍ koryfogrammí - κορυφογραμμή în greacă;
֍ kribell, kribenn în bretonă;
֍ kurriz în albaneză;
֍ lerrnashght’a - լեռնաշղթա în armeană;
֍ linja, linja tal-muntanji în malteză;
֍ mendilerro în bască;
֍ mountainous ridge în engleză;
֍ mukaḷ bhāgaṃ - മുകള് ഭാഗം în malaialam;
֍ mullach în galică scoțiană;
֍ nuruu, uulyn khyar - нуруу, уулын хяр în mongolă;
֍ One – 尾根în japoneză;
֍ Parbataśr̥ṅga – পর্বতশৃঙ্গ în bengali;
֍ qímma - قمة în arabă;
֍ qırqa – қырқа în cazahă (veză cârcă la noi);
֍ rant, berg rant în afrikaans;
֍ reykur, kambur în feroeză;
֍ ridge în engleză [din medievalele engleze rigge, rygge, rig, ryg, rug, din vechiul englez hryċġ, „spate, șiră, coamă, suprafață ridicată”, din proto-germanicul *hrugjaz, „spate”, din proto-indo-europeanul *(s)kreuk-, *(s)ker-, „a se întoarce, a se îndoi”; cognate cu rig din scots, „spate, șiră, coamă”, frizonul reg, „spate”, olandezul rug, „spate, coamă”, germanul Rücken, „spate, coamă”, suedezul rygg, „spate, „șiră, coamă”, islandezul hryggur, „șiră, coamă”], ridj în esperanto și galică scoțiană, silsilat min altilal aljabalia - ريدج ، سلسلة من التلال الجبلية în arabă, rij – रिज în hindi, rygg, fjellrygg în norvegiană, rygg, bergsrygg suedeză;
֍ sankkokdaegi - 산꼭대기 în coreană;
֍ shānjǐ - 山脊 în chíneză;
֍ silsiləsi, dağ silsiləsi în azeră;
֍ sima, ẑima în valenciană;
֍ sırt (din turcicul otoman sırt - صیرت, صرت ), dağ sırt (culme muntoasă) în turcă;
֍ spinare(a dealului) în română;
֍ tanunayt în chaoui;
֍ tihi în maori;
֍ top în engleză, română etc., töpe - төпе în tătară;
֍ zonana în songhaï koyraboro senni;
֍ zsinopré în țigănească;
֍ רכס în ebraică (vezi “רכס” în Baza de date a termenilor ebraici al Academiei Limbii Ebraice - Academy of Hebrew Language, că internetul e „bogat”, doar dacă știi să cauți);
֍ خط الراس، یال کوه în persană.
Culmea în viață și în (c)arte
Moto: „Pot declara umanităţii,/ Că stau lejer de câţiva ani/ Pe-o culme a senilităţii,/ Visând, doar visul nu-i pe bani!” (La vârsta senectuţii, de Mihai Haivas, din „Haşmişuri umoristice”)
Zic românii „culmea culmilor” când e ceva nemaipomenit, de exemplu când președintele meu de bloc l-a împins pe topogan/tobogan pe Cîțu președinte de partid, în pandemia ce se afla „la culme”, și peste șase luni îi asmute pe unii libertini, pardon, liberali, să-l cam dea jos dacă nu-și dă el demisia din funcție. Dar „asta-i culmea!”, e amenințat că pierde și șefia senatului dacă nu face pasul îndără(p)t...
Ooooo, viața mea.... E Cîțu-al nostru...
Că Cîțu (cacofonie intenționată) făcu prostii „la culme”, adică foarte multe. Din banii în plus dați de el la pensie (minus 300 mie), n-am putut să-mi iau o țoală, că pot zice că „ce-i pe mine, și pe culme!”. Adică asta-i tot ce am, hainele de pe mine! Asta deoarece „ce-i pe mine și-n ladă, când mă-mbrac parcă mă mut!” El e „în culmea fericirii”, adică foarte fericit, că nimeni nu s-a sinchisit de faptul că a fost penal în Iowa, prins matrafoxat la volan și arestat, ba a mai luat și ceva mangoți dintr-o bancă și s-a ușchit... Culmea este că nu știe cine i-a plătit școlarizarea!
I-aș povesti matrafoxatului de folosirea cuvântului culme ca metaforă de către Goga, dar n-ai cu cine („Din culmea pleșuvă cu creștetul alb/ Privirea mea zboară departe../”), chiar cu referire la relief de către Ion Creangă („În locul gardului de pe câmp, vede acum o gireadă mare și două mai mici, așezate pe culmea dealului”) sau de către Alecu Russo („Este și măreție și sublim în culmile care se înalță încununate de brazi întunecați”), cu toate că și-a tras tipul niște păduri prin munți.
Totul pentru că fu repetent prin liceu, de fapt trecut pe blat de la profesională la liceu, că picase treapta și nu avea cum să-l înțeleagă pe Eminescu, cel ce declara că cineva „vedea culmile strălucite ale unui oraș”, neștiind nici astronomie, pe care ne-o explica literar Cezar Bolliac („Era o zi senină era,/ mărețul soare/ Ajuns în culmea sa”). Că doar nu-l bănuiesc că ar ști Cîțu ce e culminația unui astru...
Nu știu dacă a citit măcar Scînteia, cea care lăuda culmile unde să ajungă poporul cu partidul lui comunist, la apogeu, dar încă nu se născuse în 1953 („Partidul arată maselor că drumul spre culmile luminoase ale socialismului nu este un drum ușor, că el este legat de greutăți inerente perioadei de trecere de la capitalism la socialism, căci în această perioadă lupta de clasă se ascute și mai mult” [SCÎNTEIA 1953, nr. 2547]. Acum trecurăm invers, vedem culmile capitalismului românesc. Mergem din culme în culme!
Ceea ce descria prozatorul proletar Sahia s-a întâmplat în alte vremuri („Țăranii erau în culmea fericirii. Aplaudau din răsputeri.”), că doar nu țăranii martori la împroprietărirea cu păduri a matrafoxatului. Oare mai avem țărani? Nu înțelege preavaccinatul cumpărător de vaccinuri nici culmea folosită de Creangă într-o locuțiune adverbială („Când auzeam noi pe moș Luca pomenind cu drag de casă, și când mai vedeam cum rămân satele și locurile frumoase în urmă, și tot altele necunoscute se înfățoșează înainte-ne, supărarea noastră creștea la culme.”).
Cu Cîțu răbdarea președintelui meu de bloc a ajuns la culme, de parcă schiorul s-ar fi inspirat din Odobescu („Răbdarea vânătorului era ajunsă la culme,”). E vorba de schiorul care își face selfie-uri pe la munte iarna și joacă golf vara (v. http://lenusa.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-golf , în „Jocuri de cuvinte – golf”).
Ca să nu se supere Macron, care vrea să fie „pe culmea politicii franceze și europene”, iată că și francezii scriu despre culmi și creste la propriu. Alain Gerbault, în drum spre Tahiti, își amintea în 1929: „Vârful Ternetiu își ridică creasta printre nori la 1200 de metri deasupra nivelului mării.” (Le pic de Ternetiu élève sa crête parmi les nuages à douze cents mètres d’altitude. [Alain Gerbault, À la poursuite du soleil, „În căutarea soarelui”; tome 1: De New-York à Tahiti, 1929]).
În amintirile sale de război, Alain (de fapt Émile-Auguste Chartier) observă și frumusețea reliefului: „Când urcăm din Toul spre nord-vest, peisajul nu este lipsit de măreție. Apar goluri largi împădurite, iar priveliștea dezvăluie o creastă mai aspră la douăzeci sau treizeci de kilometri distanță.” (Quand on remonte de Toul vers le Nord-Ouest, le paysage n'est pas sans grandeur. Ce sont de larges creux boisés ; et la vue découvre à vingt ou trente kilomètres quelque crête plus sévère.) [Alain ,Hartmann, Souvenirs de guerre]).
Culmea distanțării Putin - Macron („Nu puteam să îi lăsăm să pună mâna pe ADN-ul președintelui”)
Culmea e că noi am mai auzit de unul Hunter, fiul lui Biden. Era prin Ucraina, cu energia, când încasa 50.000 de dolari USD pe lună... Iată-l acum și prin China, tăt cu energia! Citiți și vă cruciți! Nu scriem noi scriu americanii: State-linked Chinese energy company paid $4.8 million to Hunter Biden (https://www.thetimes.co.uk/article/state-linked-chinese-energy-company-paid-4-8-million-to-hunter-biden-h90xgqttp?fbclid=IwAR2Sm7SJVn8yKgwfvq-Ve7QtVldUkok7B_SiCbFnHvM-37Sve__PHa0uatY. Creadă fiecare ce vrea, dar ăsta nu e fiul lui Putin!
Hunter (vânătorul) Biden
Spre culmi, puștiule, spre culmi?
Și ca să nu-l lăsăm pe Rareș Bogdan de capul lui, că a ajuns „la culmea tupeului” pe 31 mai 2021, când a (bine)cuvântat: „ ... (...) Florin Cîțu, este un liant între conservatorism și progresism. Este un pro-american și un pro-occidental convins, un om care nu face jocuri de culise ..(...) Eu cred că pentru România și PNL, Florin Cîțu este soluția, un om care lucrează în echipă, în niciun caz nu este un autocrat (…)". Nu credeți? Ascultați-l (https://www.youtube.com/watch?v=Bfivc0O2_9I). Ce bine era dacă era în primul rând pro-român! Și pandemia era „la culme”! Și la ce culme a datoriei externe ne-a adus Cîțul lui, de la 35% la 50% din PIB!
Cum criza energiei n-a ajuns încă „la culme”, iată că România riscă să-și piardă un obiectiv strategic crucial în securitatea energetică a țării. Astfel, acțiunile deținute de Fondul Proprietatea la compania Hidroelectrica vor fi scoase la vânzare, pe bursă, urmând ca statul român să vândă și el o parte din acțiuni, ca urmare a obligației instituite prin PNRR, altă „culme a prostiei useriste”.
Mai mult, mai sunt încă trei companii rentabile din domeniul energetic și transporturi, care urmează a fi vândute! Și cât a muncit poporul român pentru a construi aceste hidrocentrale, despre care am scris (vezi la http://lenusa.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-baraj, în „Jocuri de cuvinte – baraj”). Culmea, asta este tehnica FMI de distrugere a unei naţiuni prin împrumuturi condiţionate de privatizări ale intreprinderilor strategice, până când se ajunge practic la disoluţie statală.
Au început livrările de gaz lichid american, „pe culmi”, sosesc peste un an
Asta se întâmplă tocmai acum când preţul la energie a explodat pe piaţa internaţională, şi mai este și deficit energetic în Europa. Occidentalii se fac că pun restricții Rusiei, Rusia se face că cere plata doar în ruble, occidentalii susțin că nu se pot modifica contractele, dar robinetul e la ruși, la conductele lor. Dar americanii ne promit o treime din necesitățile de gaz ale Europei...
Culmea e că ar trebui invocată starea de forţă majoră datorită războiului din Ucraina (vezi http://lenusa.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-ucraina, în „Jocuri de cuvinte – Ucraina”) iar PNRR-ul personal al lui Ghinea ar trebui renegociat, în sensul redistribuirii fondurilor pentru minimalizarea efectelor sancţiunilor economice reciproce impuse de America, UE și Rusia, cu efecte dramatice pentru România.
Dar aşa ar proceda un guvern inteligent și patriot. Dar cu inși slugarnici, impuși și decorați de americani, nu avem nicio şansă! Dacă acest război mai continuă, pare-se că România va ajunge la sapă de lemn, fiind o economie dependentă de import pe bază de împrumut extern.
Să mai vorbim azi de suveranitate? Globalizare, taică, asta e la modă! Unii fug după ulei la cozi, unii după benzină și motorină mai ieftine, unii după pașapoarte. Și din gândirea a-Dâncă a Dâncului (expresie furată de la Marin Neacșu), armata e pregătită, e pe „culmile gloriei”! Cad avioane și elicoptere, se fură arme, se calcă pe dirijori de mișcare în poligon... Și culmea, nici nu ai unde să fugi în altă parte, că peste tot este aproape la fel.
Ne plângem toți că va ajunge „la culme” criza alimentară, dar grădinile rămân nesăpate. Luați exemple de la prieteni de-ai noștri, o doamnă de peste 80 de ani (A.G) și alt amic, un general inginer în retragere (N.C., la Afumați), foarte bun specialist, care și-au pregătit deja răsadurile pentru plantare, pe când Ponta ne amenință cu criza alimentară lătrând pe la România TV...
Nepoata Amélie din Belgia știe ce e cultura cartofului în grădină (2020)
Că până și nepoata Amélie din Belgia știe ce înseamnă cultivarea grădinii, ajutând-o pe mama sa, așa în joacă, nora noastră Isabelle, profesoară... Și să nu spuneți că arată rău cartofii, păstrați în beci, vreo sută de kilograme, împreună cu alte legume, inclusiv preprelucrate și conservate, din care au avut toată iarna. Și precis pentru acest an are răsadurile pregătite sau în curs de pregătire. Și noi vorbim... Mergem la magazin... Și când e vreo ninsoare mare ne plângem că nu puturăm să mergem la magazin... Și „culmea e” că nu vin nici jandarmii la deszăpezire... Noroc cu fosta iarnă fără multă zăpadă...
Culmi de reținut
Moto: „Culmea melcului: să fugi de acasă!”
Ca să vă dovedesc „culmea îndrăznelii”, vă rețin atenția asupra câtorva culmi primite de la amicii de rețele de socializare, chiar recent de la niște profesori, neștiind că le am în memoria esternă:
CULMEA melcului: ă fugă de acasă;
CULMEA notarilor: să legalizeze un act sexual;
CULMEA melancoliei: să cazi pe gânduri și să-ți rupi mâna;
CULMEA ceasului deșteptător: să sune ocupat;
CULMEA agriculturii: să ari Calea Victoriei cu boii din guvern;
CULMEA ghinionului: să faci pe prostul și să rămâi așa;
CULMEA interfonului: să suni si sa primești ton de fax;
CULMEA matematicii: să stai de unu singur (în primărie) și să te simți în plus;
CULMEA prostiei: să stingi lampa și să aprinzi un chibrit ca să vezi dacă s-a stins;
CULMEA tramvaiului: să-l tragă poliția rutieră pe dreapta;
CULMEA somnului: să visezi că dormi;
CULMEA lăcomiei: să mănânci bătaie și să nu te saturi;
CULMEA auzului: să auzi cum se crapă de ziuă;
CULMEA culmilor: să ă purecii păduchi;
CULMEA fotbalului: să înceapă meciul și să scrie pe gazon „nu călcați spațiul verde”;
CULMEA norocului: să te calce o salvare;
CULMEA croitoriei: să întorci pe dos costumul lui Adam;
CULMEA fizicii: sa pasti un cal putere pe un câmp magnetic;
CULMEA culmilor: mutul îi spune surdului că orbul se uită la ei…;
CULMEA nesimțirii: să scrii pe colivă „la mulți ani!”…;
CULMEA politeții: să stai pe scaunul electric și să cedezi locul;
CULMEA zgârceniei: să dai BEEP la pompieri… când iti arde casa!
Dacă ați ajuns până aici, să știți că am primit culmile astea de la trei colegi profesori și mi-am amintit că le știu de undeva. Prin 2010 dădusem niște teme studenților să-și construiască niște hărți cu calculatorul. Una din studente mi-a cerut voie să lucreze în laboratorul meu în plus la un calculator că acasă nu are. M-am mirat...
Până la urmă am întrebat-o de ce nu și-a lămurit părinții că fiind la geografie i-ar fi necesar un calculator. Tocmai devenisem prieteni pe yahoo messenger. M-a lămurit că mai interesată în lucrul cu calculatorul e sora sa din clasa a XI-a și ei i-au luat părinții. Am întrebat-o de ce nu o lasă sora să lucreze la calculatorul ei.
I-am spus să o roage în numele meu pe sora sa să o lase să lucreze la calculator. Ce i-o fi spus studenta liceecncei nu știu, probabil a început cu „avem un prof nașpa”, că m-am pomenit că liceanca mi-a cerut prietenia pe yahoo messenger. Și în primul mesaj mi-a spus că sora sa, studenta, „are două mâini stângi” în lucrul cu calculatorul. I-am trimis liceencei un program executabil simplu de cartografie și am rugat-o să îl instaleze pe calculator.
Cert este că l-a instalat, i-a plăcut, a lăsat sora să lucreze, În fiecare seară mă saluta cu „sărumâna, domn profesor!”, după care la încheiere urma „somnic pufos!”. Și nu ne-am văzusem niciodată la față! Și ce hartă corectă mi-a predat studenta! Studenta a venit cu sora la facultate, mi-a prezentat-o. Mi-a spus că vrea să urneze ASE, facultatea de cibernetică. Studentele s-au mirat că m-a salutat cu „Sărumâna, domn profesor!” și s-au mirat că m-am întreținut cu ea 10 minute. Am reținut multe de la o fată inteligentă...
Într-una din scrisorile sale email mi-a trimis aceste culmi! Le-am păstrat! Vi le redau. La ele mai adaug o culme, Culmea croitoriei: la o croitorie se prezintă Petrov să facă proba unui costum. După ce Traian Petrov se îmbracă, croitorul îi spune: „Culmea! Vă vine ca turnat!” Fără comentartii!
În culmea gloriei sau nu, să fiți iubiți!
(continuare)
CN
1) „Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți." Jean Paul Richte;
2) „Dacă-ți ștergi amintirile, e lege: praful se alege!...” Ananie Gagniuc
http://webdidacticanova.blogspot.ro/
http://geo.unibuc.ro/cv_nitu_c.html
http://lenusa.ning.com/profiles/blog/listuser=2xbgg4a2kinp8
-->
Comentarii