Făină
Moto: „Nu macini, n-ai făină.” (proverb grecesc)
La început, boabele de grâu se pare că erau consumate crude, mai apoi fiind prăjite sau fierte în apă, sau sub formă de turte, făcute din făina grosieră rezultată prin măcinarea lor între două pietre. Grâul, de fapt semințele de grâu, se macină și rezultă făina. Și pentru făină există destule definiții, ca: „făina este pulbere obținută prin măcinarea boabelor de cereale sau a altor semințe de plante, folosită în alimentație.” Și e cea împărțită de megieși și de noi în făină zero-zero, trei zerouri, trei nule etc.!
Dintre alte expresii legate de făină ne legăm doar de: „fărina-diavolului” - lucru dobândit pe căi necinstite (eu am doar un apartament, alții doi au câte șase, Sibianul și Năstase); „fărina-diavolului degrabă me(a)rge în tărâțe” - lucrul câștigat pe căi necinstite se pierde ușor (asta doar dacă vrea DNA și se termină judecarea dosarelor Microsoft și EADS); expresia latinească „iusdem farinae” - aceeași făină sau de aceeași calitate cu cineva, de aceeași categorie cu cineva (ce mi-e Ponta, ce mi-e Cioloș, ce mi-e Traian, ce mi-e Dragnea, ce mi-e K. Laus); „a se uita cu un ochi la făină și cu altul la slănină” - a fi sașiu (precum ăla cu st(r)atul paralel); „altă făină se macină acum la moară!” - s-a schimbat situația (cu actualul, dacă va candida Cioloș sau Luluța la prezidențiale, se elimină conturi și pagini din facebook numai referitoare la PSD, că nu e voie să lauzi puterea, doar dacă lauzi #rezist și pe Luluța, adică respecți regulile de cibersecuritate facebook sorosiste; eu, apolitic, dar obiectiv, am pățit-o criticând un fost rector care nu susținuse nici licența și pe un asistent al Anei Pauker); „a-i trece (cuiva) făina prin traistă” - a îmbătrâni (Iliescu, cel care nu mai e cazul să fie judecat, că tergiversară procurorii dosarele revoluției). Sursa: MDA2 (2010)”.
Veche roată de moară de apă
Dar să îi lăsăm pre ăștia și să vedem cum denumesc popoarele făina.
a) în română făină, în italiană, catalană și corsicană farina, în galiciană fariña, în portugheză farinha, în franceză farine, în spaniolă harina, în bască irina, în engleză flour, în galica scoțiană flùr (din latinul farīna – „făină”, din *farrīna, din far – „un fel de grâu”, din proto-indo-europeanul *bʰars- - „vârf, a înțepa”; comparați cu velșul bara – „pâine”, englezul barley - orz, sârbo-croatul бра̏шно, brȁšno – „făină”, albanezul bar – „iarbă”, vechiul grec Φήρον - Phḗron, “zeul plantelor”);
Moară de vânt
b) în bosniacă și croată brašno, în bulgară брашно – brashno, în macedoneană și în sârbă брашно – brašno, în ucraineană борошно – boroshno (din proto-slavicul *boršьno, din proto-indo-europeanul *bʰarsinom, derivat tot din proto-indo-europeanul *bʰars-; cognat cu letonul barĩba – „aliment”, englezul barley - orz, vechiul nordic barr – „grâu”, vechiul irlandez bairgen – „pâine”, velșul bara – „pâine”);
c) în cehă mouka, în slovacă múka, în slovenă moka, în poloneză mąka, în rusă мучной – muchnoy (din proto-slavicul *mǭka – „făină”);
Cuvântul „făină” în diferite limbi
d) în germană Mehl (din vechiul german melo, din proto-germanicul *melwą), în luxemburgheză Miel, în neerlandeză meel, în daneză și norvegiană mel, în suedeză mjöl, în idiș מעל - mel, în frizonă moal, în albaneză miell (din proto-albanezul *melu̯a, din proto-indo-europenele *melh₂-u̯o-m < *melh₂- - „a mânca”, vezi germanul Mehl, grecul μύλος - mýlos, latinul molere, de comparat cu românescul mălai), în letonă miltus, în lituaniană miltai;
e) în estonă jahu, în finlandeză jauhot (din proto-finicul *jauho, din *jauha- - „a mânca” + *-o);
f) în galeză blawd (din velșul blawt, din proto-britonicul *blọd, din proto-celticul *mlāto-, din proto-indo-europeanul *ml̥h₂tós – „pământ”, substantiv din *melh₂- - „a mânca”), în irlandeză plúr (moștenit din anglo-normandul flur, din vechiul francez flor, din latinul flōs, din proto-indo-europeanul *bʰleh₃- - „floare, a înflori”, din *bʰel- - „a înflori”);
g) în islandeză hveiti (din vechiul nordic hveiti, din proto-germanicul *hwaitijaz, din *hwītaz – „alb”, culoarea făinii);
h) în maghiară liszt (de origine necunoscută, probabil din proto-fino-ugrică);
i) în malteză dqiq (din arabicul دَقِيق - daqīq, legat de verbul دَقَّ - daqqa, „a fi subțire, a fi mic, a fi fin”, de comparat cu ebraicul דַּק - dak);
j) în turcă și azeră un (din vechiul turcic un, din proto-turcicul *hūn);
k) în greacă αλεύρι – alévri (din vechiul grec *ἀλεύριον - *aleúrion, diminutiv al lui ἄλευρον - áleuron);
l) în armeamă ալյուր – alyur (din vechiul armean ալիւր - aliwr), în gruzină ფქვილი - pkvili (din vechiul gruzin ფქვილი - pkvili, din proto-gruzinul-zan *pkw-il-, din rădăcina proto-kartveliană *pek-, *pk-);
m) în arabă طحين – tahin (din rădăcina ط ح ن - ṭ-ḥ-n, relativă la mâncare), în ebraică קמח - kémakh (cognat cu aramaicul קַמְחָא - qamḥā, „făină”) și arabicul قَمْح - qamḥ, „grâu”), în persană ارد - rad;
n) în bengali ময়দা - Maẏadā, în hindi आटा – aata, în punjabi ਆਟਾ - Āṭā.
Așa că vrem, nu vrem, din făină facem pâine.... Ce puteți face cu făina în afară de pâine vedeți AICI!
Să fiți iubiți!
(Postarea integrală „Jocuri de cuvinte – grâu, făină și pâine” poate fi urmărită AICI!)
Constantin NIŢU
http://webdidacticanova.blogspot.ro/
http://geo.unibuc.ro/cv_nitu_c.html
http://lenusa.ning.com/profiles/blog/list?user=2xbgg4a2kinp8
-->
Comentarii