Jocuri de cuvinte - Google Earth (Pământul Google)

          Geografie lingvistică

          (postarea precedentă)

          Google

          Moto: „Google mă disperă,/Deci întreb aici:/ Oare se referă/ Şi la păsărici?” (5 ianuarie, ziua internaţională a păsărilor, de Petru Ioan Gârda)

          De la rock, postarea precedentă, la Google nu-i decât un pas! Iată că ajunserăm să scriem și despre Google, derivat din scrierea greșită a lui googol, „unu urmat de o sută de zerouri”, făcând aluzie la scopul site-ului Google de a oferi acces ușor la cantități mari de date. Nu informații, cum zic unii, că datele devin informații doar cu ajutorul gagiului, adică omului.

          Google LLC este o corporație americană multinațională care administrează motorul de căutare pe Internet cu același nume. A fost fondată în 1998 de către doi doctoranzi de la Universitatea Stanford, Larry Page și Sergey Brin.

          Google, metacăutător, oferă o metodă simplă și rapidă de găsire a datelor pe web indexate, având o bază de date despre peste 8 miliarde de site-uri web. La începutul anului 2004 Google răspundea zilnic la mai mult de 200 milioane de consultări.

          Compania a pornit cu o investiție de 100.000 de dolari care a venit din partea unuia dintre cofondatorii companiei Sun Microsystems, Andy Bechtolsheim, care considera că un motor de căutare pe Internet poate revoluționa lumea.

Cum am scris mai sus, numele „Google” este un joc de cuvinte de la googol, neologism englez pus în circulație de către americanul Milton Sirotta în anul 1938, prin care acesta desemna numărul foarte mare, format dintr-un 1 urmat de 100 de zerouri.

          Google dispune și de motoare de căutare pentru imagini, cărți, bloguri, grupuri de știri, documente, quizuri și directoare web. Acesta mai conține și jocuri distractive „easter eggs” care pot fi găsite căutând „google hacks”.

          La sfârșitul anului 2007 a fost cotat drept cea mai puternică marcă globală, după criteriul valorii în milioane de dolari, dar și după modul de percepție de către utilizatori, următoarele locuri fiind ocupate de companiile General Electric, Microsoft, Coca-Cola, China Mobile, IBM, Apple, McDonald's, Nokia și Marlboro.

          Conform unui sondaj realizat de compania Harris Interactive, Google a fost declarată, la sfârșitul lui 2007, ca fiind compania americană cu cea mai bună reputație, mai ales datorită modului în care își trata angajații. Cum noi ne ocupăm și de lingvistică geografică, în iunie 2012 Google a lansat un site, EndangeredLanguages.com, destinat conservării limbilor pe cale de dispariție.                     Intitulat „proiectul limbilor în pericol”, acesta ia în considerare peste 3.000 de limbi și dialecte pentru care s-au creat înregistrări audio de înaltă fidelitate [vezi Mediafax.ro, „Google a lansat un site pentru conservarea limbilor pe cale de dispariție" ].

9850466856?profile=RESIZE_710x

Studiați limbile (https://endangeredlanguages.com/)

          Că Google înregistrează toate căutările individului și prezintă și un raport către CIA sau alte servicii de securitate americane nu mai e un secret. Și nici că ne-au lămurit conducătorii să nu cumpere ceva din China că e în pericol securitatea cât pe ce națională (vezi „Google te urmărește chiar dacă i-ai interzis să facă asta”, https://playtech.ro/2018/google-locatie-urmarire-permisiuni/).

          Totuși, chiar dacă oprești Location History, anumite aplicații Google vor continua să te urmărească fără să te întrebe ceva sau să te înștiințeze despre ce e vorba. Google spune că e foarte explicită în ceea ce privește colectarea datelor, dar realitatea pare să fie alta. Poți afla cum se urmărește telefonul pe Google (https://www.go4it.ro/content/internet/cum-se-urmareste-telefonul-pe-google-17939692/).

          Dar toate informațiile sau datele rezultate ale căutării se află undeva pe planetă sau se referă la un punct sau la o zonă de pe planetă. , așa că și datele spațiale sau geodatele arată la ce loc de pe planetă sunt referite datele sau informațiile. De aceea a apărut necesitatea lui Google Earth, împreună cu concepția Pământul digital (Digital Earth).

          Digital Earth (Pământul digital)

          Moto: „Apar modificări pe Terra, Şi mă întreb stimaţi confraţi:/ Când se va-ncinge atmosfera,/ Vom fi şi noi... mai dezgheţaţi?” (Încălzirea globală şi românii, de Nicolae Bunduri)

          Digital Earth este numele dat de fostul vicepreședinte al SUA Al Gore în 1998 unei concepții care descrie reprezentarea virtuală a Pământului, date greospațiale georeferențiate, adică „metrizate” și „orientate”, aduse într-un sistem de coordonate, colecții de date conectate sau cuplate cu arhivele de cunoștințe digitale ale lumii. Așa poate fi înțeleasă digitalizarea despre care vorbesc și cei ce încă n-o înțeleg.

          Într-un discurs pregătit pentru Centrul de Știință California (California Science Center) din Los Angeles,, de la 31 ianuarie 1998, Gore a descris un viitor digital în care învățăceii, toți cetățenii lumii, ar putea interacționa cu un glob terestru virtual tridimensional care se învârte generat de computer și să acceseze cantități mari de date științifice și culturale pentru a-i ajuta să înțeleagă Pământul și activitățile sale umane.

          Cea mai mare parte a acestui „depozit de cunoștințe” ar trebui să fie gratuit, accesibil de către toți prin internet, dar și cu coexistența unei „piațe comerciale de produse și servicii conexe”, parțial pentru a susține infrastructura costisitoare pe care o necesită un astfel de sistem.

          În concepția Pământului digital au fost realizate multe geobrowsere virtuale, cum ar fi de exemplu NASA World Wind, Google Earth și Bing Maps 3D de la Microsoft pentru aplicații comerciale, sociale și științifice. Pământul digital imaginat a fost definit ca o „viziune de organizare” pentru a ghida oamenii de știință și tehnologii către un obiectiv comun, promițând progrese substanțiale în multe domenii științifice și inginerești, similare cu „autostrada informațiilor” (information superhighway).

          Au avut loc numeroase simpozioane pe tema Pământului digital (Digital Earth). Două extrase demne de remarcat din declarația de la Beijing privind Pământul Digital, acceptate la 12 septembrie 2009 la cel de-al 6-lea Simpozion Internațional despre Pământul Digital de la Beijing sunt de reținut.

          În primul rând Pământul digital este o consecință integratoare a altor tehnologii avansate, observarea pământului prin sistemele satelitare de teledetecție, sistemele informaționale geografice, sistemele de poziționare globală, rețelele de comunicații, rețelele de sensori, identificatorii electromagnetici, realitatea virtuală, calculul rețelei etc.

          Pământul digital este văzut ca un contributor strategic global. la evoluțiile științifice și tehnologice și va fi un catalizator în găsirea de soluții la problemele științifice și sociale internaționale. Pământul digital ar trebui să joace un rol strategic și durabil în abordarea unor provocări pentru societatea umană, cum ar fi epuizarea resurselor naturale, insecuritatea alimentară și a apei, penuria de energie, degradarea mediului, răspunsul la dezastre naturale, explozia populației și, în special, schimbările climatice globale.

          Oamenii de știință, reuniți de „Inițiativa Vespucci” pentru geoștiințe avansate au publicat recent documentul „Generația următoare a Pământului digital” care sugerează mai multe elemente cheie.

          Nu trebuie să mexiste un Pământ digital unic, adică o singură colecție de date, ci mai multe „globuri” sau colecții și infrastructuri interconectate care se adresează nevoilor diferitelor nivele - cetățeni, comunități, factori de decizie, domenii de activitate, oameni de știință, educatori.

          Aceste colecții trebuie orientate pe probleme, de exemplu mediul, sănătatea, domeniile de beneficii sociale etc. Aceste sisteme trebuie să permită căutarea în timp și spațiu pentru a găsi situații similare/analogice cu date în timp real atât de la sensori, cât și de la oameni (diferit de ceea ce poate face SIG sau GIS existent și diferit de adăugarea de funcții analitice la un glob virtual).

          Trebuie să permită adresarea întrebărilor despre schimbare, identificarea anomaliilor din spațiu atât în ​​domeniul uman, cât și în cel al mediului (utilizatorii trebuie să semnalizeze în timp real lucruri care nu sunt în concordanță cu mediul înconjurător, de exemplu depozitarea de gunoaie, tăierea ilegală a pădurilor etc.).

          Este necesară permiterea accesului la date, informații, servicii și modele, precum și scenarii și prognoze: de la interogări simple la analize complexe în domeniile de mediu și social. Trebuie asigurată vizualizarea conceptelor abstracte și a tipurilor de date (de exemplu a veniturilor mici, sănătate precară etc., excelente pentru România).

          Importantă în concepția Pământul digital este infrastructura de date spațiale (SDI, Spatial Data Infrastructure). O infrastructură de date spațiale este o colecție dec date spațiale. Numărul de colecții sau infrastructuri de date spațiale a crescut constant de la începutul anilor 1990, sprijinit parțial de standardele de interoperabilitate menținute de Open Geospatial Consortium și de Organizația Internațională pentru Standardizare (ISO).

          Eforturile recente semnificative de a lega și coordona SDI-uri se concretizează în Infrastructura pentru informații spațiale în Europa (INSPIRE) și Inițiativa UNSDI a Grupului de lucru al ONU (UNIGWG) pentru informații geografice.

Între 1998 și 2001, Grupul de lucru Interagency Digital Earth (IDEW) prezidat de NASA a contribuit la această creștere, cu un accent deosebit pe problemele de interoperabilitate, dând naștere, printre altele, la standardul Serviciului de hărți web ( Web Map Service standard).

          Altă condiție pentru Pământul digital este existența geobrowserelor (geobrowsers). Utilizarea științifică a globurilor virtuale de geo-browserelor, cum ar fi Google Earth, World Wind de la NASA și ArcGIS Explorer al lui ESRI a crescut semnificativ pe măsură ce funcționalitatea lor s-a îmbunătățit și formatul KML a devenit standardul de facto pentru vizualizările planetei Pământ. Numeroase exemple pot fi vizualizate la [https://www.google.com/earth/outreach/success-stories/], recte Google Earth Outreach Showcase și la World Wind Java Demo Applications and Applets [https://worldwind.arc.nasa.gov/java/].

     Noi am scris lucrarea „Servicii bazate pe localizare” (http://lenusa.ning.com/profiles/blogs/servicii-bazate-pe-localizare), unde am amintit și despre rețelele de sensori integrate în „strada digitală”, „orașul digital” etc. În rețelele de sensori (sensor networks) intră geosensorii (geosensors), dispozitive referite geografic, adică cu coordonate geografice cunoscute, care primesc și măsoară stimuli de mediu care pot fi transmiși unui sistem central. Rețelele de geosensori există deja, precum stațiile meteorologice, sensorii din stațiile de urmărire a cutremurelor, sensorii montați pe barajele didrocentralelor etc. Apariția Internetului a condus la o extindere mare a unor astfel de rețele, iar eforturi precum Inițiativa Sistemului Global de Observare a Pământului (GEOSS) urmăresc să le conecteze.

          Necesitatea „democrației datelor”, accesului liber la date geografice a dus la concepția Informațiilor geografice voluntare (VGI, Volunteered Geographic Information), expresie propusă în 2007 de către geograful Michael Goodchild, referindu-se la volumul în creștere rapidă a geodatelor sociale și științifice georeferențiate generate de utilizatori, care sunt disponibile pe web, colecții de către persoane, grupuri experți sau neexperti.

          Acest fenomen este văzut ca un Geoweb în curs de dezvoltare care furnizează interfețe de programare a aplicațiilor (API) dezvoltatorilor de software general și software de cartografiere web din ce în ce mai ușor de utilizat atât de oamenii de știință, cât și de publicul larg. În acest concept a fost creată și inmițiativa Open street map (harta „deschisă” a drumurilor. https://www.openstreetmap.org/#map=6/45.996/24.981).

          Comunitatea internațională editează revista „International Journal of Digital Earth”, lansată în 2008, care se preocupă de problemele de cercetare științtfică și tehnologică în domeniul Pământului digital și de aplicațiile sale în toate domeniile importante.

          Există și Societatea internațională pentru Pământiul digital (International Society for Digital Earth, http://www.digitalearth-isde.org/), o organizație internațională non-politică, neguvernamentală și non-profit, pentru promovarea schimburilor academice, a inovației în știință și tehnologie, a educației și a colaborării internaționale. Sub egida organizației au loc și simpozioane intenaționale.

          Am scris despre browsere. Un browser nu e decât un „navigator” în rețeaua web, moștenit în engleză din browse, „a naviga”, + er, browse fiind moștenit din medievalul englez browsen, moștenit din vechiul francez brouster, broster, „a ciuguli muguri, germeni și scoarță; a răsfoi”, de la brost, „germeni, lăstari, muguri”, venit dintr-o sursă germanică, poate de la francul *brust, „a înmuguri, mugur”, din protogermanicul *brustiz, „mugur”, acesta din protoindoeuropeanul *bʰrews-, „a se umfla, a încolți”, înrudit cu bavarezele Bross, Brosst, „mugur”, vechiul saxon brustian, „a încolți”. Așa că l-au adoptat toți pe „browser”, că are origini internaționale, dovedint că de la un biet mugur la căutatre sau navigare nu e decât un pas.

          De la acest browser s-a trecut la geobrowser, un „navigator” sau browser specializat pentru date geografice, nu pentru informații geografice, că doar tu, om constați că datele respective constituie pentru tine sau nu informație sau geoinformație. Că dacă un bou se uită la o hartă de pe ecran, pe retina ochiului lui apare imaginea hărții, dar ce folos... Doar oamenii o înțeleg și nu toți....

          Google Earth

          Moto: „Deşi pe internet prezenţi,/ Originile nu ne cruţă,/ Căci suntem încă dependenţi/ De vechea coadă de maimuţă.” (Evoluţia umană, de Costel Stancu, din „Când pleca odată, la război, un om...”, 2010)

      







          Rezoluția imaginii oferite de sistemul Google Earth depinde mai ales de poziția geografică. Rezoluția nu este omogenă pe întreaga planetă și în general, marile aglomerări sunt mult mai detaliate decât zonele rurale.

          Poziția în care imaginea are rezoluție maximă este centratǎ pe punctul cu coordonatele φ 37° 25′ 20.35″ N (latitudine), λ = 122° 05′ 06″ W (longitudine), cu adresa poștală Google Headquarters, Mountain View, California, SUA. Este vorba de Google Campus, sediul companiei, unde logo-ul motorului de căutare poate fi văzut lângă o piscină cu o rezoluție de 1 inch per pixel (aproximativ 2,54 cm/pixel).

9850849692?profile=RESIZE_710x

Denumirea detaliului geografic și detaliile adresei

          Lansând aplicația sau geobrowserul Digital Earth, îmi apare interfața grafică și mi se solicită să introduc denumirea unui loc de pe Terra și introduc expresia Google Headquarters. După introducere și un click pe butonul „Căutați” îmi apare dedesubt descrierea detaliului geografic introdus, iar în dreapta imaginea zonei geografice care conține detaliul solicitat.


9850851275?profile=RESIZE_710xPorțiune a imaginii afișate


9850851890?profile=RESIZE_710xBara cu coordonatele geografice de sub imagine

   

9850853469?profile=RESIZE_710x

Opțiunea aleasă de reprezentare a clădirilor în 2D


9850857676?profile=RESIZE_710xManual al lui Digital Earth

          Există și un manual al aplicației Digital Earth, care poate fi citit online, scris

de trei excelenți specialiști, Huandong Guo, Michael Goodchild și Alessandro Annoni.

Pe Michel l-am cunoscut personal.

      Îl puteți citi online (http://www.digitalearth-isde.org/list-51-1.html). Succes la eventuala citire! Prezentul articol l-am scris provocat de mesajul excelent email trimis de colegul Ioan Noaje, excelent fotogrammetrist, pedagog universitar și colaborator.

           Navigatori sau nu cu Google Earth, să fiți iubiți!

           Cine dorește poate drscărca fișierul în format pdf de la adresa:

Jocuri%20de%20cuvinte%20-%20Google%20Earth.pdf

          (continuare)

          NC


        
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Ioan Muntean a postat o postare pe blog în Cronopediada grup
Maraton Panorama Literară 2024, decembrie
04. (poezie, cybersonet)

~ ciclul Calendar ~
amor la…
Acum 6 minute
Pop Dorina a apreciat postarea de blog a lui Ioan Muntean Ioan Muntean - ziurel de ziuă (cybersonet LIV) în Cronopediada grup
Acum 2 ore
Ioan Muntean a postat un videoclip
Acum 12 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Acum 19 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; născut la data de 20 martie 1820 la Huşi şi decedat la…
Acum 19 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Biserica de lemn din Străoane de Sus este un monument istoric aflat pe teritoriul satului…
Acum 19 ore
Ioan Muntean a apreciat postarea de blog a lui Ioan Muntean Ioan Muntean - ziurel de ziuă (cybersonet LV) în Cronopediada grup
Acum 22 ore
Ioan Muntean – ziurel de ziuă (cybersonet LV) prin Cronopedia
Sursă: Ioan Muntean – ziurel de ziuă (cybersonet LV) – Cronopediada grup – Cronopedia Maraton…
Acum 22 ore
Ioan Muntean a postat o postare pe blog în Cronopediada grup
Maraton Panorama Literară 2024, decembrie
03. (poezie, cybersonet)

~ ciclul Calendar ~
ziurel de…
ieri
Pop Dorina a apreciat postarea de pe blogul Balaj Radu-Alin ExaSky, Training context.ro, Votul – celula democrației, Fotografie și reflecții … !
ieri
Pop Dorina a apreciat postarea de blog a lui Ioan Muntean Ioan Muntean - dorul din zori (cybersonet LIII) în Cronopediada grup
ieri
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
ieri
Mai Mult…
-->