Grâu
Moto 1: „Ai lucrat bine vara, ai şi grâu, şi secară.” (proverb românesc)
Moto 2: „- Papă pâinea!/ - Nu-mi place! De ce să o pap?/ - Ca să creşti mare!/ - De ce să cresc mare?/ - Ca să îţi câştigi singur pâinea!/ - Nu ţi-am zis că nu-mi place?” (Lucian Negreanu, facebook)
Grâu are vreo 28 de definiții. Grâu vine din latinul granum, fiind o plantă erbacee, din familia gramineelor (Poaceae), cu un spic lung, îngust, cu mustăți din ale căror boabe se obține făină (Triticum). Iar sămânței de grâu îi zicem tot grâu. Se cultivă aproape în întreaga lume, fiind a patra cultură mondială ca producție după trestia de zahăr, porumb și orez.
Grâul este originar din Asia de sud-vest, cele mai vechi dovezi atestând cultivarea acum aproximativ 9000 de ani, a unei specii de grâu sălbatic în regiunea Siriei, Iordaniei, Turciei, Armeniei și Irakului (de astăzi). În atâtea milenii s-a ajuns la multe specii moderne de grâu. România produce mari cantități de grâu.
Lan de grâu
Și agronomii sau țăranii veritabili știu că există grâu alb sau bălan, cârnău, de primăvară, de toamnă, rusesc, fără mustață, fără țeapă sau tuns (cu spicul fără mustăți sau grâu umblător - Triticum aestivum muticum r, grâu roșu, roșu de Ungaria, roșu de Tisa, bătrân, de Banat, grâu azima, grâu uriaș. Și popular i se mai spune arnăut, hulcă, leșiță, ulică, ghirca roșu, hârca, ulca roșu (sursa: MDA2 2010).
Producția grâului pe Terra, 2010
Chiar și în Larousse găsim „blé - plante qui produit le grain dont on tire la farine pour faire le pain” – „grâu - plantă care produce boabele din care se face făină pentru a face pâine”.
Și cuvintele în diferite limbi pentru grâu pot fi împărțite în mai multe grupe:
a) în română grâu, în engleză grain, în italiană grano, în albaneză grurë, în bască garia, în corsicană u granu (toate din latinul grānum, acesta din proto-indo-europeanul *ǵr̥h₂nóm, probabil o formă substantivizată a lui *ǵr̥h₂-nós – „maturizat, îmbătrânit”; de comparat cu sanscritul जीर्ण - jīrṇá, „vechi, uzat”, el însuși un adjectiv verbal derivat din *ǵerh₂- - „a crește, a se maturiza”);
b) în sorbiană, bosniacă, croată, slovenă pšenica, în sârbă пшеница - pšenica, în macedoneană пченица - pčenica, în cehă pšenice, în slovacă pšenica, în poloneză pszenica, în bulgară пшеница - pshenitsa, în rusă пшеница - pshenitsa, în ucraineană пшениця – pshenytsya (toate din proto-slavicul *pьšenica, acesta din *pьšeno + *-ica, *pьšeno din proto-balto-slavicul *pišena, din proto-indo-europeanul *pis-en-om, din *peys- - „a mânca, a zdrobi”);
c) în franceză blé, în catalană blat, în engleză blade (din francezul evului mediu blé, la rândul său din vechiul francez blet – „cereale, grâne”; de comparat cu latinul medieval blādum, din francul *blād – „produs al câmpului”, din proto-germanicele *blēdaz, *blēdō - „floare, frunză”, din proto-indo-europeanul *bʰleh₃- - „a înflori, floare”);
d) în portugheză, spaniolă, galiciană, aragoneză și catalană trigo (din latinul triticum, „grâu”, din trītus – un fel de grâu, participiu perfect pasiv al lui terō – „zdrobesc, macin”);
e) în germană Weizen (popular Weten), în luxemburgheză Weess, în engleză wheat, în vest-frisiană weet, în neerlandeză weit, în galeză gwenith, în islandeză hveiti, în idiș veits - ווייץ, în daneză hvede, în norvegiană hvete și kveite, în suedeză vete, în finlandeză vehnä, în letonă kvieši, în lituaniană kviečiai (pentru wheat - din englezul evului mediu whete, din vechiul rnglez hwǣte, din proto-germanicul *hwaitijaz);
Cuvântul „grâu” în diferite limbi
f) în galica scoțiană cruithneachd, în irlandeză cruithneacht (din vechiul irlandez cruithnecht, compus din cruith- „roșu” și necht - „curat, pur”, din proto-celticul *nixtos, de comparat cu velșul gwenith – „grâu”, din proto-celticul *wo-nixts, din proto-indo-europeanul *nikʷtós, comparat cu vechiul grec ἄνιπτος - ániptos, „murdar”, sanscritul निक्त - niktá, „spălat, curățat”, din proto-indo-europeanul *neygʷ- „a spăla”de comparat galicul scoțian nigh);
g) în frizonă și neerlandeză tarwe (din olandeza evului mediu tarwe, din vechiul olandez *tarwa, din proto-germanicul *tarwō, din proto-indo-europeanul *dŕ̥Hweh₂; cognat cu lituanianul dirvà – „câmp”, rusescul дере́вня - derévnja, „sat, cătun”, vechiul grec δάρατος - dáratos, „pâine”, sanscritul दूर्वा - dū́rvā, „iarbă de pâine, neghină”);
h) în estonă nisu (probabil din proto-samicul *nisōn?);
i) în maghiară búza, în turcă buğday, în azeră buğda (toatedin vechiul turcic bugday, „grâu”, acesta din limba proto-turcă);
j) în greacă σιτάρι – sitári (din vechiul grec σιτάριον - itárion, „grâu”);
k) în armeană ցորեն – ts’voren (din vechiul armean ցորեան - cʿorean, „grâu”), în gruzină ხორბლის - khorblis (?);
l) în arabă قمح – qamah în malteză qamħ, în ebraică חיטה - qémaḥ, „făină” (din rădăcina ق م ح - q-m-ḥ; cognate cu aramaicul קַמְחָא - qamḥā, „făină”), în persană ganom, genom - گندم (din persanul evului mediu gnwm - gannum, „grâu”, din proto-iraniană, din sogdienele γntm/ γandam/, „grâu”, kurdul genim etc., de comparat cu avestanele gaṇtuma și gantuma, cu sanscritul गोधूम - godhūma, „grâu”);
m) în bengali গম – Gama, în hindi गेहूँ – gehoon, în punjabi ਕਣਕ ਦੀ - Kaṇaka dī (de studiat, vezi legătura cu cele de la punctul l).
Și-o să trecem la făină!
(Postarea integrală „Jocuri de cuvinte – grâu, făină și pâine” poate fi urmărită AICI!)
Constantin NIŢU
http://webdidacticanova.blogspot.ro/
http://geo.unibuc.ro/cv_nitu_c.html
http://lenusa.ning.com/profiles/blog/list?user=2xbgg4a2kinp8
-->
Comentarii
Frumos e... grâul!
Imagine din Internet
În răcoarea dimineții
Mulțumim de trecere!
Ascultând iar trenul vieții
Poftiți la petrecere!
https://www.youtube.com/watch?v=xLI0G3DX1wE
FELICITĂRI!
Aurora, cu stimă
Vă mulțumim.