Jocuri de cuvinte – ie
Geografie lingvistică
Ie
Moto: „Tăcând, a șters femeia o lacrimă cu ia.” (George Coșbuc)
Inventară românii și o zi a iei, chinezii ajutându-ne cu niște modele de masă. Și româncele le-au îmbrăcat, s-au pozat și s-au afișat pe web! Câte s-au pozat cu ii autentice în procente? Așadar, să revedem cunoștințele despre ie.
Este o bluză femeiască specifică portului național românesc, confecționată din pânză albă de bumbac, de in sau de borangic, împodobită la gât, la piept și la mâneci cu diverse cusături, uneori cu mărgele. Doar englezii ne apreciază cuvântul ie, l-au acceptat în vocabularul limbii engleze, postând și o imagine pe care o introduc aici, cu explicația lor.
Woman wearing a ie (femeie purtând o ie)
MDA2 (2010) scrie că provine din cuvântul latin medieval linea, de fapt din „(vestis) linea” - (îmbrăcăminte, veșmânt) din fir de in. Iar vestis provine din proto-italicul *westis, din proto-indo-europeanul (PIE) *wéstis, din *wes-, „a fi îmbrăcat”. Linea, „fir de in”, provine din līneus, „din in; [lucru] din in”, acesta din līnum, <<in>>”.
Francezii o traduc prin chemisier, cămașă pentru femei sau sinonimul blouse, „bluză”. Ni se propun ca traduceri pentru ie Bluse și Hemdbluse în germană, blouse în engleză, Blusn în bavareză, hiviz în bretonă, heviz în corni, blús în galică irlandeză, blusa în italiană, burausu - ブラウス în japoneză, aamakwasɨ în paiută de nord, camijaju în sardă, tchimijhî în valonă etc.
În diferite limbi întâlnim:
● aamakwasɨ în paiută de nord;
● blouse în engleză și franceză, blús în galică irlandeză, blusa în italiană, Bluse și Hemdbluse în germană, Blusn în bavareză;
● burausu - ブラウス în japoneză;
● camicia rumena în italiană, camijaju în sardă, camisa romanesa în catalană, camisa romena în portugheză, camisa rumana în spaniolă, chemisier în franceză;
● diladí (roumanikó poukámiso) - δηλαδή (ρουμανικό πουκάμισο) în greacă;
● hiviz în bretonă, heviz în corni;
● ie (camisa rumana) în corsicană, ie (Romanian shirt) în engleză, ie (rumunska košulja) în croată, ie în română, aromână, megleno-română și istro-română;
● koszula rumuńska în poloneză, romanska koșula - романска кошула în macedoneană, rumunská košeľa în slovacă, rumunská košile în cehă, rumunska košulja - румунска кошуља în sârbă, rumunska košulja în bosniacă, rumynskaja kašulia - румынская кашуля în bielorusă;
● román ing în maghiară;
● romen gömleği în turcă;
● romunska majica în slovenă;
● rumänisches Hemd în germană;
● rumunsʹka sorochka - румунська сорочка în ucraineamă;
● rumŭnska riza - румънска риза) în bulgară;
● rumynskaya bluzka - румынская блузка în rusă;
● tchimijhî în valonă.
Cuvântul ie
Ia în viață și în (c)arte
Moto: „Ancuța, cu cosițele-i plăvițe răsfirate, învălită numai într-o ie subțire și într-o fustă de albă mătase, căzu pe năsipul jilav și moale al prundului.” (Alexandru Odobescu)
Născut în comuna Livezeni, județul Muscel, azi sat al comunei Stâlpeni, județul Argeș, despre care am și scris („Dor de acasă”, la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/dor-de-acasa), am fost familiarizat cu ia. Mama avea ii și fote în lada de zestre.
Mama și tata în anul săsătoriei (1938)
Bunica Nițu Maria, mama tatălui, umbla numai în costum național. Fetele ei, mătușile mele, din care trei în București și două în Livezeni, aveau în lăzile de zestre costume naționale. Vă prezint doar o fotografie de la căsătoria fiicei sale Elisabeta, din februarie 1944, în București. Bunica mea și mătușile Nica (dreapta) și Eugenia (Jeana, stânga) erau în costume naționale.
Nu vă mirați că bărbații lipseau. Bunicul Nițu Constantin, fost primar liberal în Livezeni, al cărui nume îl port ca prim nepot, obiceiul pământului, decedase, tata era pe front în est, iar cele două surori ale miresei erau necăsătorite. Așa că în familia noastră mare costumele naționale erau ceva comun. Acestea se lucrau acasă, mai alea în nopțile de iarnă, la șezătoare, numită la noi hopșe.
Nuntă în București, 20 februarie 1944
La noi, într-o cameră, războiul de țesut era montat iarna. Mama țesea stofe, covoare și covorașe, pânză de in sau de cânepă. După cină, femeile și fetele veneau la hopșe și noi copiii rămâneam acasă. Îmi cam plăcea să aud poveștile depănate când hopșa era la noi. La casa unde se adunau soții, când nu mergeau la culcare, pe masă era o țuică fiartă și se depănau povestiri, mai ales de pe front.
Iile erau cusute cu migală pe pânză de in, borangic sau bumbac. Ferice de femeile care vedeau „să bage ața de orice culoare în acul destul de fin”, iar apoi să brodeze „râuri” ca ornamente sau să prindă mărgele mici sau paiete pe pânza iei.
Dacă pe la Muscel ornamentelor și se zicea „râuri”, prin alte părți ale țării ornamentelor cusute li se zicea „bâzări”, că a apărut și expresia „ca o ie fără bâzări”, adică neîmpodobită. Cu toate că li se zice râuri doar cusăturilor în linii șerpuitoare, care împodobesc mânecile, de la altiță la manșetă, și piepții cămășilor de la costumul național, toate împodobirile iei s-a generalizat ca râuri. E normal că totul a plecat de la ondulațiile apelor curgătoare, râuri sau pâraie.
Povestirile erau deosebite. Se narau evenimente din viața lor, despre gospodăriile lor, despre recolte, despre nunți, despre botezuri, despre copii, despre soți, cele cu talent spuneau ghicitori și glume, unele chiar bancuri, deseori chiar mai deochiate, când mama, cu ochii pe mine, mă trimitea „dincolo”, în altă cameră. Știu că pe la șase ani o vecină, Mia „Fierii”, a zis că Maria „se ține” cu Ion. Eu am întrebat-o pe mama la ureche ce înseamnă chestia și mama „m-a luat de-o aripă” și m-a dus rapid „dincolo”.
Se mai fierbea și pentru femei țuică în zilele mai geroase. De regulă se fierbeau boabe de porumb, se făceau floricele sau se coceau cartofi în spuză. Fructele, alune de pădure, mere, pere, nuci erau ceva obișnuit. Și nu erau mere poloneze! Acum, în toate comunitățile românești din lume se sărbătorește ziua universală a iei la data de 24 iunie (Sânziene sau Drăgaica).
Am povestit despre ie pe unde am umblat, demonstrând cu fotografiile avute mereu cu mine. Am explicat tuturor că ia, bun național, este bluza componentă a costumului tradițional românesc feminin. Broderiile („râurii”), cu motive populare românești, erau deosebite. Mărgelele sau paietele erau opțiunea unora mai mândre.
Cum noi iubim folclorul, citiți câteva soliste din diferite zone ale țării și urmăriți-le iile. Ghiciți și apreciați zona. Acum apreciați doar iile purtate de: Maria Apostol, Mia Braia, Rodica Bujor, Margareta Clipa, Lucreția Ciobanu, Mariana Drăghicescu, Florica Duma, Maria Iliuț (Bucovina), Maria Lătărețu, Irina Loghin, Vlăduța Lupău, Angela Moldovan, Marioara Precup, Cornelia Rednic, Elena Roizen, Maria Tănase, Florica Ungur, Sofia Vicoveanca ș.a.
Vă prezentăm o fotografie cu începerea unui nou an școlar într-o școală din Ucraina. Era chiar după ce politicienii ucraineni au elaborat o lege de desființare a unor clase din școlile unde se studia în limbile minorităților, în cazul nostru a minorităților română și „moldovenească” (recunoscută de ucraineni). Ați văzut așa ceva în România? Nu cred! Noi Versace!
Rezistență prin tradiții (Ucraina, septembrie 2021)
În final ascultați și vedeți iile câtorva interprete de muzică populară: Ana Orheanu Stanciu (https://www.youtube.com/watch?v=HCqIqSXP8XQ) - cu „Mamă când eram micuță”, Daniela Condurache („Lângă cobză și cimpoi”), Floarea Calotă (https://www.youtube.com/watch?v=-bbJsGe9zeQ), cu „Constantine, Constantine”, moldoveanca Matilda Pascal Cojocărița (https://www.youtube.com/watch?v=hr7e5_e7AcI), într-o emisiune din 1993, Niculina Stoican, aici cu câteva sârbe oltenești (https://www.youtube.com/watch?v=PFCroruLFGU) etc. Cum așa, să o uit eu pe Zorina, o câștigătoare a concursului Maria Tănase în 2013 (https://www.youtube.com/watch?v=1k3Iua3AFXQ), care-și laudă olteanul? Urmăriți-i și costumul oltenesc! Uitai și de Steliana Sima (https://www.youtube.com/watch?v=tytYgpg88ik), și subcomisar de poliție… Mă acuzați de prea multe arhaisme? Căutați cu Google, exersați-vă mintea!
Maria Ciobanu și ia oltenească
Articolul complet în format pdf este la adresa: Jocuri de cuvinte - ie.pdf
Iubitori sau purtători de ie, să fiți iubiți! Și ceilalți!
NC
-->
Comentarii
Completări excelente! Mulțumesc! Le-am introdus și eu în articol, dar l-am tot scurtat, că scria că „depășesc 100.000 de caractere”.
-
1
-
2
de 2 Următor →