Jocuri de cuvinte - invazie posibilă

          Jocuri de cuvinte - invazie posiubilă
          Geografie lingvistică (pamflet)
          (postarea precedentă)
          Pregătirea unei invazii în Ucraina?
          Moto: „Războiul este treaba barbarilor.” (definiţie celebră de Napoleon Bonaparte)

          Îi tot acuzăm pe ruși de invazie? Păi ia citiți dumneavoastră un articol interesant și apoi judecați mutările de șah ale lui Vladimir: „Regimul Obama plănuiește să pună mâna pe baza navală rusă din Crimea” (https://www.europereloaded.com/the-obama-regimes-plan-to-seize-the-russian-naval-base-in-crimea/). I-a ieșit lui Vladinir, nu lui Obama, cu Crimeea!

          După 2014, nu prea scriu românii, că devenirăm contributori la PIB-ul american cu vreo 32 de miliarde de euro, fără a primi toată „marfa”, că solicita un jurnalist, de Hillerin, - „Show me the army, Nicule!” (https://www.libertatea.ro/opinii/show-me-the-army-nicule-3946694). Adică cum arată armia română, e gata de luptă?

De prin 2014 fiul domnului Biden, Hunter, s-a alăturat consiliului de administrație al unei companii de gaze ucrainene care a făcut obiectul mai multor investigații de corupție, funcție pentru care i-a plătit până la 50.000 de dolari pe lună. Nu prea publicăm cum au pătruns americanii pe piața energiei din Ucraina. E treaba lor!

Ce s-a întâmplat în estul Ucrainei știți. Unii se fac că nu știu. Milițiile din zonele separatiste cu populație rusă din est au desfășurat acțiuni armate, cu armaent și muniții moderne, „strecurate” din Rusia. Că înainte se strecuraseră ceva arme cu lunete la Maidan de alții... Se propune federalizarea Ucrainei. E drept că ucrainenii sunt renumiți prin naționalismul lor, interzicând anumite drepturi pentru cetățenii altor naționalități (vezi http://lenusa.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-ucraina). Asta e!
10090666490?profile=RESIZE_710x

Teritorii răpite

10090676482?profile=RESIZE_710x

Rezistență prin tradiții și port (școală românească, Ucraina, septembrie 2021)

          Scriam despre Ucraina că românii sunt discriminați, fiind divizați artificial în „moldoveni” (aproximativ 300.000) şi „români” (aproximativ 150.000), ocupând locurile 5, respectiv 9 în ierarhia minorităților naţionale. În realitate numărul românilor din Ucraina este cu mult mai mare, depăşindu-l pe cel al bieloruşilor, evreilor şi ungurilor.
          Mai știm cum se poartă cu românii de pe acolo, cum sunt interzise școli cu limba de predare română. Și noi, drept recompensă pentru efortul lor și al puterilor europene de a se anula tratatul Ribentrop – Molotov de la 23 august 1939, pe timpul lui Constantinescu am încheiat rapid tratatul cu Ucraina!
          Lucrurile se deteriorează. În toamna anului 2021 și în 2022 numeroase trupe rusești sunt masate în jurul graniței cu Ucraina. Criza în curs de dezvoltare din Ucraina pare să îl îndrepte pe Putin către o invazie sângeroasă a Ucrainei. Oare?
10090677077?profile=RESIZE_710x
Bază din Crimeea cu „destule” vehicule blindate
SUA ar dori să îngenucheze Rusia și China din punct de vedere economic și militar. Dar nu ține! Putin știe asta și nu cedează, reclamând că nu așa s-au înțeles URSS cu SUA când au purces la distrugerea comunismului cu acordul lui Gorbaciov. După unii ar exista doar doi câștigători din această mișcare a lui Putin, Rusia, pentru care agravarea conflictului este un scop politic, și China, ale cărei ambiții ar fi foarte avantajate de retragerea Occidentului din țările est-europene, foste socialiste.

          Americanii nu recunosc realitatea. În ciuda prăbușirii URSS, Rusia rămâne cea mai mare țară de pe planetă, încorporând 40% din suprafața Europei și o treime din suprafața Asiei. În anii 1890, Statul Major al Rusiei a efectuat un studiu al campaniilor sale militare între 1700 și 1870 (vezi http://lenusa.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-rus).

În aproape două secole Rusia a purtat 38 de războaie, din care doar două au fost defensive. Despre cele cu imperiul otoman am scris și noi [vezi „Jocuri de cuvinte – invazie (1)” la adresa web http://lenusa.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-invazie-1]. O analiză mai modernă nu ar schimba acest echilibru.
Dorința lui Putin despre nevoile de securitate ale Rusiei și sfera sa de influență sunt clare și totul e îndreptat împotriva extinderii NATO până la granițele sale. Unii zic că SUA și tinerii lor aliați conduși de „yesmeni” ar cam băga bățul prin gard spre Ucraina.
10090678468?profile=RESIZE_710x
Simbol preferat de ruși (NATO – „Nothing After Two O`clock”, nimic după ora două)
         Putin respectă testamentul lui Petru cel Mare, ca la frontiere să fie în Rusia doar zone ale țărilor vecine. Așa s-au format Rusia și URSS. În al doilea război mondial, teritoriul actualei Federații Ruse abia a fost atins. Vă amintiți și denumirile fronturilor din răsărit: Frontul I Ucrainean, (https://ro.wikipedia.org/wiki/Frontul_I_Ucrainean), Frontul al II-lea Ucrainean (https://ro.wikipedia.org/wiki/Frontul_al_II-lea_Ucrainean), Frontul I Belarus https://ro.wikipedia.org/wiki/Frontul_I_Belarus) etc.
          Au fost invadate Ucraina, Belarus și națiunile baltice și a fost eliberată Basarabia. Rușii zic că am ocupat ce e al nostru! După ocuparea Ucrainei de către nemți au apărut forțe politice naționaliste și sub Banderas s-a trecut la uciderea soldaților ruși. E drept că la recucerirea Ucrainei la întoarcerea frontului nici armata roșie nu a stat degeaba, trecând la răzbunări.
          Se recunoaște că rușii au avut cel mai mult de suferit în al doilea război mondial (vezi Pirderile Uniunii Sovietice în al doilea război mondial la https://ro.wikipedia.org/wiki/Pierderile_Uniunii_Sovietice_%C3%AEn_cel_de-al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondial). Nu cu mult timp în urmă, un fost ambasador american la ONU a vorbit despre „contribuția imensă a Rusiei în acel război: „[Al doilea război mondial] face parte din istoria lor mândră în confruntarea cu puterile imperialiste, de la mongolii din secolul al XVI-lea și până la Napoleon în secolul al XIX-lea.”
          Realitatea este că rușii reclamă „abuzul” și „încercuirea” de către NATO, despre care unii analiști militari, precum Radu Tudor, ar fi o iluzie, cum că, de exemplu, granița cu cele trei națiuni baltice ar reprezenta doar 1,4% din granițele Rusiei.
          Oare afirmațiile rusești că NATO a promis că nu se va extinde spre est sunt neadevărate? Nu ni se spune ce au discutat liderii în această problemă. Și nu cred că vom avea acces la documente de acest tip.
          Cine a hotărât prăbușirea URSS și a lagărului socialist sau comunist nu se va ști curând, doar se intuiește. Gorbaciov e cheia! Unii occidentali colaborau bine cu URSS, mai ales Germania. Noi refuzăm orice relație cu Rusia, stăm cu coada pe sus, pe când Germania sau Austria, ba chiar și vecina Ungaria, au relații economice și de altă natură excelente cu Rusia. Noi am vândut unele întreprideri metalurgice unor companii rusești și dracul s-a ales de ele.
          După 1991, SUA se tot laudă că dorea să aducă Rusia în „frăția internațională a națiunilor”, atribuind Kremlinului propriile ei imperative civilizaționale! Dacă a fost așa ar trebui să ne spună Radu Tudor, „analist” cât pe ce militar!
          Uite că mai recunosc și occidentalii măreția Rusiei, precum premierul britanic Boris Johnson: „Când spunem că sprijinim suveranitatea și integritatea Ucrainei, nu vrem să fim adversarii Rusiei sau s-o încercuim în vreun fel strategic ori să subminăm această țară măreață.” Și intenționează să meragă la Moscova...
          Pentru a renunța la invazia rusă, Putin încearcă să obțină o renunțare a occidentului la înarmarea Ucrainei și la primirea ei în NATO. În mod repetat SUA a introdus în Ucraina armamente și muniții de sute de milioane de dolari. Germania a refuzat trimiterea de arnmament. Dacă occidentul, de fapt SUA, optează pentru opțiunea lui George Orwell numită „controlul realității”, e nasol!
          Dar Rusia nu permite să oferiți ajutor militar semnificativ țintei, să impuneți sancțiuni zdrobitoare, să opriți Nord Stream 2 și să-l forțați pe Putin să dea înapoi și să facă față multiplelor probleme interne ale Rusiei.
          Între timp, China urmărește cu atenție și stă la pândă, iar oficialii SUA și NATO așteaptă cu îngrijorare următoarea mutare a lui Putin după ce Rusia a masat peste 100.000 de militari și armament la granița cu Ucraina. SUA au anunțat că 8.000 de militari pot fi trimiși în țările NATO din est și nave militare pot fi trimise în Marea Neagră, dar nu pot sta decât 21 de zile conform convenției de la Montreaux. Navele rusești din Flota baltică au ajuns deja la Simferopol! Și stau cât vor! 
          Se va lăsa Putin descurajat de avertismentele Occidentului de a nu invada țara vecină sau este o ofensivă generală sângeroasă la orizont? Unii experți militari argumentează că aceasta reprezintă o suprasimplificare a situației și că Putin are mai multe opțiuni pe masă.
          Este clar e că Ucraina se află la un punct de răscruce în lupta sa națională de a determina dacă orientarea ei geopolitică va înclina către vest sau înspre Moscova. Rezultatul va avea implicații pe termen lung pentru comunitatea transatlantică în ansamblul său dar și pentru noțiunea de suveranitate națională.
          Milițiile locale ruse au ocupat din 2014 aproape 5% din teritoriul Ucrainei și peste jumătate din litoralul său. În estul țării separatiștii înarmați de Moscova continuă luptele care au provocat peste 13.000 de morți și 30.000 de răniți, dând o lovitură grea economiei ucrainei.
          Iar acum Kremlinul, pentru a doua oară în doar un an a dispus o mobilizare pe scară largă de-a lungul granițelor Ucrainei. Alde Radu Tudor ne spune că numeroasele servicii de informații ale SUA estimează că 175.000 de militari ruși sunt pregătiți să atace în orice moment. Multe sunt machete de cauciuc vopsite cu vopsea metalică (ținte false), că rușii sunt experți în mascare.
          Sunt posibile mai multe scenarii prin care Rusia poate încerca să pună presiuni asupra Kievului și cancelariilor occidentale. Scenariul „non-kinetic” ar fi că Rusia folosește mobilizarea pentru a încerca să obțină concesii din partea Vestului cu privire la extinderea NATO. Obiectivul strategic al Rusiei este de a ține Ucraina departe de NATO și Uniunea Europeană.
          Un al doilea scenariu ar fi o „ofensivă limitată pentru a-i susține pe separatiștii din Donbas”. Cum SUA și Europa nu dau dovadă de fermitate, acest scenariu permite ca Moscova să îi ajute pe separatiști să își consolideze câștigurile din regiunile Donețk și Luhansk pentru a crea o entitate politică care să funcționeze mai mult ca un stat viabil.
          Scenariul ar presupune capturarea unor noduri de comunicații și tranzit (ca de exemplu orașul-port Mariupol) și centrala electrică din Luhansk, toate acestea fiind momentan sub controlul forțelor ucrainene. O asemenea mutare ar duce la abandonarea completă a oricărei noțiuni de încetare a focului.
10090680680?profile=RESIZE_710x
Mariupol, port la Marea Neagră (maplandia.com)
          Un al treilea scenariu ar fi un „atac agresiv pentru crearea unui pod terestru către Crimeea. Acum Rusia este conectată de Crimeea doar de un pod recent construit peste strâmtoarea Kerci iar Ucraina a reușit să blocheze principala sursă de apă potabilă a peninsulei.
          Conectarea Rusiei de Crimeea de-a lungul coastei ar ameliora unele din provocările logistice cu care se confruntă Kremlinul, mai ales cele legate de apa potabilă, transformând în același timp Marea Azov într-un lac rusesc.
10090681463?profile=RESIZE_710x
Novorusia (vezi „Jocuri de cuvinte -invazia Crimeii”, la adresa http://lenusa.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-invazie-crimeea).
          Că Băsescu numea și Marea Neagră un lac rusesc știți. Dar orice militar studios de doctrină, nu simplu șef de gardă prin Irac sau Afganistan, știe că pentru acest scenariu ar necesita ca un număr semnificativ de trupe rusești să reușească să spargă pozițiile fortificate de-a lungul frontierelor regiunii Donbas și să cucerească Mariupol, al 10-lea oraș ca mărime din Ucraina.
          Cel mai complex și complicat scenariu ar fi o „ofensivă majoră pentru a captura orașele importante din Ucraina”. Ar fi tentativă a Moscovei de a recuceri regiunea istorică numită Novorusia în perioada imperiului țarist (în rusă Novorossiia - Новороссия, în ucraineană Novorosija - Новоросія, „Noua Rusie”, regiune istorică în sudul Ucrainei și sud-vestul Rusiei).S-ar crea un pod terestru între Rusia și Crimeea care ar duce în cele din urmă la o joncțiune cu trupele rusești din Transnistria. Rușii ar deveni vecini cu noi stăpânind Bugeacul!
          Scenariul ar necesita o mobilizare pe scară largă a forțelor armate rusești, suficient de mare pentru a cuceri Odesa (al treilea oraș ca mărime din Ucraina), precum și Mariupol. Dacă ofensiva ar avea succes, deznodământul ar fi o retrasare fundamentală a peisajului geopolitic și de securitate într-un mod pe care Europa de Est nu l-a mai văzut de la încheierea celui de-al doilea război mondial.

10090681300?profile=RESIZE_710x

Buceacul ar fi și el vizat (Basarabia istorică)

          Putin și serviciile sale de informații urmăresc și crearea unei crize politice locale care să cauzeze probleme pentru guvernul central de la Kiev. Moscova a încercat deja asta în urmă cu câțiva ani prin așa-zisul „Consiliu Național al Basarabiei” care a apărut în 2014 după invazia Crimeei. De exemplu Bugeacul, Basarabia istorică, este legat de restul Ucrainei de un singur drum regional și este învecinat cu regiunea autonomă Găgăuzia, o zonă înghețată în timp din sud-vestul Republicii Moldova.
          Mai puțin de 5% din populația Găgăuziei se declară a fi de etnie moldoveană sau română și regiunea este, după unii, puternic pro-rusă, având relații apropiate cu Moscova, după alții pro-ucraineană. Dominarea Bugeacului, luată laolaltă cu prezența rusească din Transnistria, ar permite Moscovei să controleze o parte considerabilă a granițelor de est ale Ucrainei, lucru care la rândul său ar amenința stabilitatea importanței regiunii Odesa.
10090682857?profile=RESIZE_710x

Găgăuzia (cu roșu)

10090684458?profile=RESIZE_710x

Idei... Simboluri...

          Oare când ar putea ataca Rusia? Oricare din aceste scenarii implică operațiuni militare convenționale și ar presupune și atacuri cibernetice sofisticate, campanii de dezinformare care să submineze sprijinul local și internațional pentru guvernul Ucrainei. O posibilă dată de atac ar putea fi oricând.

          Dar ar fi important de reținut că terenul din estul Ucrainei a înghețat (fiind astfel avantajos pentru operațiuni ofensive și în detrimentul apărătorilor) la începutul anului, generalii ucraineni temându-se că aceasta ar fi perioada în care Rusia va lansa invazia.

Canalul Volga-Don care leagă Marea Azov de Marea Caspică au înghețat în ultimele săptămâni ale anului trecut, devenind inoperabil. Orice asalt amfibiu ar necesita cel mai probabil nave ale Flotilei Caspice ruse care să opereze prin acest canal (vezi analiza publicată de Luke Coffey, directorul Centrului pentru Politică Externă din cadrul Heritage Foundation, pe site-ul specializat în probleme militare Breaking Defense).

          Iată că masarea de trupe și armament a forțat oficialii ucraineni să se confrunte cu niște adevăruri dure în ultimele săptămâni, respectiv superioritatea covârșitoare a Rusiei. Cum comunitatea de informații a SUA estimează că Rusia a elaborat planuri pentru o ofensivă cu 175.000 de militari, amintim că Ucraina are în total puțin mai mulți soldați și ofițeri în întreaga sa armată, potrivit datelor ministerului apărării de la Kiev. Ucraina este surclasată la sol, în aer și pe apă, având la dispoziție în jur de doar 200 de avioane pentru forțele sale aeriene, printre acestea aflându-se și aeronave de transport.

          Pare-se că numărul este mai mic decât cel al avioanelor desfășurate deja de Rusia la granița cu Ucraina. La Marea Neagră forțele rusești dispun de submarine și fregate înarmate cu rachete de croazieră, precum și de trupe de teren echipate cu rachete balistice Iskander-M (vezi videoclipul https://www.youtube.com/watch?v=NKkng4V26Ck), în timp ce Ucrainei îi lipsește un sistem adecvat de apărare anti-rachetă. Și mai veniră și cele 6 nave din flota baltică rusă...

          Rachetele rusești ar putea decima o parte semnificativă a forțelor armate ucrainene în mai puțin de o oră, afirmă Robert Lee, un veteran al pușcașilor marini americani și doctorand specializat în forțele armate ale Rusiei la King's College din Londra.

          „Dacă Rusia dorește cu adevărat să își desfășoare capabilitățile convenționale, acestea ar putea provoca daune masive într-o perioadă foarte scurtă de timp”, spunea acesta, susținând că „ele ar putea devasta rapid armata ucraineană din est, în decurs de 30-40 de minute”.

          Sunt și analiști care amintesc câteva lecții învățate de la invazia Crimeei. Ei cred că forțele armate ale Ucrainei nu mai sunt la fel de slabe ca în 2014, când trupele rusești de elită au reușit să captureze peninsula Crimeea fără să tragă un singur foc.

Când separatiștii susținuți de Rusia au capturat părți ale regiunii Donbas din estul țării, Ucraina a fost nevoită să se bazeze pe brigăzi de voluntari fără niciun fel de instruire militară sau foarte slab instruiți pentru a-i respinge pe rebeli. Armata ucraineană a reușit să oprească ofensiva separatiștilor și să pună capăt majorității ostilităților cu ajutorul sprijinului primit din... Occident.

10090685891?profile=RESIZE_710x

Soldat cu o rachetă antitanc Iskander

          Cine altcineva, decât interesatele State Unite au oferit asistență militară în valoare de 2,5 miliarde de dolari, aceasta incluzând sisteme de supraveghere și comunicare de ultimă generație, pe care noi nu cred că le avem, precum și drone, pe care ne-au forțat să le cumpărăm și noi.

Sub administrația Trump, ucrainenii au primit pentru prima dată rachete anti-tanc Javelin pe care până acum nu le-au folosit de teamă să nu provoace Kremlinul. Nu ni se spune câte ar avea și costul, dar ne mai interesăm noi la prieteni...

          În luna noiembrie 2021 SUA au livrat în jur de 88 de tone de muniție ca parte a unui pachet de asistență militară în valoare de 60 de milioane de dolari promis de noul președinte Joe Biden. Lor li se dă gratis, deocamdată, ca să îi prindă în laț, nouă cu mangoți, din cei 2% din PIB, că suntem bogați! Vreo 32 de miliarde de euro dădurăm... Și nu primirăm toată marfa....

          Dar noua administrație de la Casa Albă s-a exprimat în termeni vagi când a fost întrebată cum va veni în ajutorul Ucrainei în cazul unei invazii. În discuția avută cu Putin, la sfârșit de an, Biden l-a avertizat pe rus că, în cazul unei invazii, SUA vor lua măsuri mai dure decât sancțiunile economice impuse în urma anexării Crimeii din 2014. Dar nu a menționat în ce ar putea consta aceste măsuri și  Biden a exclus posibilitatea trimiterii unor trupe americane pentru a apăra Ucraina. Să se bată slavii între ei! Îi trimite și la noi!

          Așa că, fraților, lipsa unor angajamente ferme din partea Occidentului reprezintă o sursă de consternare pentru oficialii ucraineni. „Ei trebuie să decidă, fie suntem aliați precum declară - caz în care aliații se ajută unii pe ceilalți - fie trebuie să spună că acesta nu este tocmai cazul”, afirmă generalul Budanov, șeful serviciului de informații al armatei ucrainene.
Generalul Oleksandr Pavliuk, comandantul forțelor care luptă cu separatiștii pro-ruși, a afirmat într-un interviu că Ucraina are acum până la jumătate de milion de bărbați cu experiență militară pregătiți de luptă. „Vom începe un război de gherilă”, a declarat acesta cu privire la o posibilă invazie rusească fără sprijin occidental ferm pentru Ucraina. Ce-o fi, o fi! Om trăi și vom vedea. Între timp costul energiei tot crește....
            Cum vorba lungă e sărăcia omului, doritorii pot citi o amplă analiză a actualei situații provocate de șantajul Rusiei la adresa Occidentului, care a fost dată publicității de Desk Russie, un respectabil site lansat in mai 2021 de o echipă de specialiști din Rusia și Europa de Est, jurnaliști cu experiență, cercetători, istorici, experți in probleme internaționale. Iată traducerea integrală a analizei de pe Desk Russie, intitulată „Ce înseamnă ultimatumul rusesc către Occident?”

          Faceți un click pe: https://www.aktual24.ro/semnal-de-alarma-rusia-daca-vreti-va-ingropa-toata-europa-si-doua-treimi-din-statele-unite-in-30-de-minute-totul-despre-ultimatumul-rusiei-la-adresa-occidentului/.

          Situație în evoluție continuă

      Moto: „De reţinut. Omida este un fluture evoluat.” (Valeriu Butulescu, din „Stepa memoriei”)

          Pe 24 ianuarie 2022, de ziua unirii, situația era tulbure. Serviciile de informații militare ale Ucrainei au susținut că Rusia angajează mercenari și își aprovizionează luptătorii pro-ruși din regiunile Donețk și Lugansk cu combustibil, tancuri și artilerie autopropulsată, în pregătirea unei potențiale revolte în Ucraina.

Rachete cu rază scurtă de acţiune de tipul Iskander, trupe de elită Spețnaz și baterii antiaeriene au sosit în Belarus din districtul militar de est al Rusiei, o desfășurare extraordinară de forțe despre care oficialii și analiștii occidentali spun că ar putea permite Moscovei să amenințe capitala Ucrainei, Kiev. Ba serviciile de uinformații americare anunță că rușii vor înscena un atac al ucrainenilor...

          Președintele SUA, Joe Biden, a spus că s-ar putea ca nici Putin însuși să nu știe ce plănuiește să facă. Însă rezultatele sunt fie o politică nesăbuită, fie pregătiri pentru o operațiune militară la scară largă. „Putin și-a dat seama treptat că, dacă rămâne pe calea stabilă și previzibilă, așa cum a indicat Biden, el este desemnat învins”, a declarat Pavel Baev, profesor de cercetare la Institutul de Cercetare a Păcii din Oslo. „Trebuia făcut ceva. A mers la această escaladare destul de brusc.”

          Eforturile diplomatice au fost neconcludente. „Nu pot spune dacă suntem sau nu pe drumul cel bun. Vom înțelege asta când vom primi un răspuns american pe hârtie la toate punctele propunerilor noastre”, a spus Lavrov reporterilor la Geneva după discuțiile cu secretarul american de stat Antony Blinken.

          Se zice că Rusia a desfășurat peste 60 de grupuri tactice de batalion - mai mult de o treime din forța totală disponibilă a armatei - și pare să nu dorească să-și oprească „înghesuirea” la granițele Ucrainei. Dar au și multe ținte false pentru derutarea adversarului.

Trupele sosesc pentru exerciții militare comune programate pentru mijlocul lunii februarie și vor include avioane de luptă rusești Suhoi Su-35 și aproape întreaga forță armată din Belarus, potrivit liderului țării, Alexander Lukașenko. „Nu intrați într-o luptă cu noi”, a spus Lukașenko acum ceva timp. „Nu putem fi învinși.”

          Rusia a anunțat exerciții navale ample care vor include fiecare flotă din marina țării, numărând peste 140 de nave de război. Alături de cele șase nave ajunse la Sevastopol, un crucișător și un distrugător rus vor fi, de asemenea, expediate în urma exercițiilor.

Dar și țările NATO iau măsuri, anunțând propriile exerciții navale, în Marea Mediterană pentru vreo două săptămâni, ceea ce înseamnă că cei doi rivali vor efectua exerciții în același timp pe fondul tensiunilor crescute.

          Rusia pare să își finalizeze pregătirile pentru o lovitură asupra Ucrainei. Dar chiar dacă atacul nu va veni niciodată, analiștii spun că s-ar putea să nu existe niciodată o revenire la status quo-ul de dinainte de începerea acumulării de trupe rusești din anul 2021.

          „Cred că este clar că, chiar dacă se evită un război, nu cred că ne vom întoarce la situația de dinainte de aprilie 2021”, a spus Angela Stent, director emerit al Centrului pentru studii rusești, est-europene și eurasiatice de la Universitatea Georgetown și membru senior nerezident la Brookings Institution. În cadrul unei mese rotunde, ea a spus că criza ar putea duce la „a treia reorganizare a securității euro-atlantice începând cu anii 1940”.

10090687492?profile=RESIZE_710x

Lansator de rachete antitanc NLAW

          Pe măsură ce tensiunile privind Ucraina cresc, iar Rusia adună forțe la granița acesteia, SUA și statele europene au sporit sprijinul militar pentru Ucraina. Regatul Unit a trimis peste 2.000 de rachete antitanc NLAW.

          Estonia a declarat că va furniza rachete antitanc Javelin, în timp ce Lituania și Letonia vor trimite rachete antiaeriene Stinger, iar Olanda a mai spus că va fi pregătită să furnizeze arme defensive Ucrainei. Și SUA au spus că vor crește ajutorul și vor trimite elicopterele de transport Mi-17 care au fost inițial destinate utilizării în Afganistan, dar și vreo 80 de tone de oarece armamente...

          Cum stăm noi acum? Hm! Ce făcurăm noi între timp? Intrarăm în NATO, dădurăm voie să se construiască scutul de la Deveselu, rușii cred că împotriva lor, românii neagă, că nu mai țin vrăjelile cu Iranul. Ambasadorul rus e chemat doar de un secretar de stat (degeaba). Avem baze militare americane la Kogălniceanu și la Turda, pe aici cu drone militare care ne înregistrează terenul. Avem comandamente militare NATO și americane.

          Tot invităm nave străine la Constanța, că potrivit convenției de la Montreaux n-au voie să staționeze mai mult de 21 de zile. Așa că transformăm Marea Neagră din lac rusesc în lac american. Ne căciulim la unchiul Sam, îi dăm 2% din PIB pentru avioane vechi și rachete operativ-tactice pe care nu știm împotriva cui le folosim.

          Politicienii vor ca armata română „să colaboreze” cu armata țării care interzice școlile românești, care deține zone din țări vecine la dorința lui Hitler și Stalin întărită prin pactul de la 23 august 1939. Oare vom deveni carne de tun pentru interesele SUA care vor Marea Negră lac american? A văzut că nu ține cu Turcia și face totul cu România?

          Ministrul apărării a încheiat un acord cu ministrul apărării ucrainean și a și fost decorat de yankei. Acordul vizează: achiziţia de armament şi de tehnică militară în cadrul proiectelor comune şi producţia de armament şi de tehnică militară, reparaţia şi modernizarea armamentului, precum şi vânzarea de licenţe de producţie a armamentului şi a tehnicii militare, asigurând sprijinul tehnic în producţia lor; înfiinţarea Comisiei Mixte Româno - Ucrainene de Cooperare Tehnico-Militară în scopul aplicării prevederilor Acordului; protecţia informaţiilor clasificate; neafectarea drepturilor şi obligaţiilor Părţilor decurgând din alte acorduri internaţionale.

          Rămâne de văzut în ceea ce privește achizițiile ce armament și tehnică militară va viza acest acord și ce produse militare vor produce industriile celor două state. Cu siguranță următoarea perioadă ne va oferi și răspunsurile. De, țările baltice, Polonia, România, Bulgaria, reprezintă puncte strategice interesante. Vize nu ne dau, dar ne folosesc. Geoană, ăla cu ceasurile de la Vanghelie, președinte de o noapte, al cui o fi?

          De Macron nu zicem nimic, că Cioloș și neuroparlamentarul Rareș Bogdan își arogă cererea de a ne ajuta. Între timpo Macron se întâlni cu Putin. Au stat ei cam departe unul de altul, dar precis n-ați observat că înapoia lui Putin era statuia lui Kutuzov, învingătorul lui Napoleon în bătălia de la Borodino, pe care francezii o numesc „Bataille de la Moskova, care a avut loc la 7 septembrie 1812, la 125 km de Moscova, între trupele franceze și cele rusești.

          Nu suntem atenți la Germania, care a refuzat cererea Ucrainei de a le trimite armament, dar pe care îl trimit americanii. Nu cumva ar trebui să discutăm cu cel ales colaborator strategic prin intermediul UE? N-ar trebui o poziție comună?

10090698887?profile=RESIZE_710x

Putin și Macron. Statuia – un simbol?

          Concluzii

      Moto: „Orice evoluţie are la bază un dezechilibru.” (Valeriu Butulescu, din „Stepa memoriei”)

          Mulți cred că pentru ruși miza nu este Ucraina. Ucraina e ultimul prag al extinderii puterii SUA până la granița Rusiei. Putin are relații bune cu Germania și Austria. Slavii și germanii s-au înțeles de multe ori. Materiile prime rusești și tehnologia germană ar fi fost bune de multe ori în istorie. Cancelarul german a refuzat să răspundă la întrebarea despre Nord Stream 2.

          Economic Rusia are probleme. PIB-ul per capita al Rusiei e mic, puțin peste 11.000 USD. E depășit chiar de țări mai mici, nu spunem de cine. Sărăcie curată! 58% din exporturi sunt materii prime, petrol brut, produse petroliere și gaze naturale. Exportă Europei 60% din produse, inclusiv cereale, oțel, fier și metale rare.

          Așadar, exportul Rusiei se bazează pe resurse, nu pe produse cu valoare adăugată mare. Face totuși export de armamente și muniții, dar în țări preferate. Pare-se că populația e divizată după nivelul de trai, cei din câteva mari orașe descurcându-se. Vreo 15 milioane de ruși trăiesc foarte bine și peste 130 de milioane în sărăcie.

10090710690?profile=RESIZE_710x

Unde se exportă gazul rusesc

          Să fi pierdut Rusia războiul economic? Zic unii că economia Rusiei a ajuns nesemnificativă la nivel mondial și ar avea o structură total nesănătoasă. Ba Putin vede și încălzirea globală, revoluția verde, mașinile electrice și explozia surselor alternative de energie. Europenii în PNLR se lansează cu Green Deal, ei, cei care aspiră în UE 60% din resursele Rusiei.

          Putin se gândește unde va fi Rusia peste un deceniu dacă va mai avea cui sa vândă petrolul și gazele. Faceți voi socoteli, că vin ele iernile geroase și vă gândiți la resurse alternative. Dacă ne mai gândim și la imensitatea teritoriului rusesc, la sutele de etnii și limbi existente (20% din structura populației este formată din alte grupuri etnice), la calitatea infrastructurii Rusiei, s-ar putea ca unii analiști să aibă dreptate în multe privințe.

Ba zic unii că peste 35% din bărbații ruși consumă alcool zilnic și că se îmbolnăvesc. Dar nu cu alcoolul ăsta în nas au câștigat al doilea război mondial? Vă așteptați la colaps economic? Așa că Putin e obligat să încheie situația Ucrainei rapid, să dea drumul la gaz pe noua conductă, acum când prețurile cresc, care ocolește Ucraina, să oprească înarmarea Ucrainei și să oprească americanii cel puțin unde sunt acum.

10090717091?profile=RESIZE_710x

Declarație la vamă

          Putin vrea să conserve relațiile cu Germania, ba chiar și cu alte țări. Noi ridicăm coada. Putin știe că mai avem încă nevoie de resurse și trebuie să ia o decizie. Știe că vor fi anumite sancțiuni economice, dar știe că Germania și Austria, ba și UE în ansamblu, vor face și concesii.

          Unii cred că va deveni un paria internațional, dar, de exemplu, se vede că a rezolvat bine evenimentele din Siria, ba și din Kazahstan (vezi „Jocuri de cuvinte – Kazahstan”). Și pe acolo au fost chemați. Știm deja că s-a înțeles cu turcii pe la lacul ruso-otoman, dând Turciei, membră NATO, tehnică militară pentru protecția și apărarea spațiului aerian.

          Experții politico-militari se tot întreabă ce vor face NATO, Biden și UE când Putin va trimite o armată invadatoare în Ucraina?! Fiți siguri că aici nu-l includ aici pe Radu Tudor. Băiat experimentat, Putin nu va invada. După cum a subliniat Sun Tzu, „arta supremă a războiului este de a supune inamicul fără a lupta”.

10090726076?profile=RESIZE_710x

Angajament ferm!

          Putin se pricepe cu siguranță mai bine ca Radu Tudor la un câmp de luptă, așa cum demonstrează performanțele sale din Cecenia, Osetia de Sud, Siria și altă duzină de războaie mai mici de prin vecinătate din ultimul deceniu. Că mulți ruși sau ucraineni ar muri într-un război fratricid ar fi ultimul lucru pe care Putin vrea să-l vadă. Nu același lucru se poate spune despre conducerea americană. Și știți de ce...

10090726698?profile=RESIZE_710x

Regimentul de cavalerie în drum spre Cincu

          În loc să invadeze, mai degrabă, Putin lucrează pentru ca SUA să predea Ucraina fără luptă. El face acest lucru aplicând presiuni asupra SUA într-un număr de alte domenii, depășindu-le. Rusia are oarece agenți eficienți în SUA, care pot aplica o varietate de mijloace de presiune pe plan intern. Prin Europa se joacă cu gazele și cu petrolul... Prețul petrolului tot cre;te... Putin poate folosi și armata rusă pentru a face mișcări în alte țări. Acest lucru a fost evident expus cu nu mai puțin de câteva săptămâni în urmă cu intervenția rusă în Kazahstan, deapre care noi am scris (vezi pe blogul meu din Cronopedia „Jocuri de cuvinte – Kazahstan” la http://lenusa.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-kazahstan).

          Până una-alta, „1.000 de soldați ce momentan sunt staționați în Germania sunt repoziționați în România în aceste zile, să apere guvernul darnic de 2% din PIB și nu pe noi.. Este o unitate Stryker, de cavalerie mecanizată care e menită să fie dislocată rapid și să se miște iute odată ce e pornită.

          „Va suplimenta cei circa 900 de militari americani ce sunt în prezent în România”, a spus într-o miercuri seară John Kirby, ofițerul de presă al Pentagonului. Kirby a menționat că dislocarea trupelor este făcută la solicitarea României. Aha, la cerere!

          Regimentul 2 de Cavalerie cu circa 5.000 de militari al armatei SUA este staționat la Rose Barracks în Vilseck, Germania și este dotat în principal cu vehicule blindate Stryker, transportoare de trupe pe roți ce au o versatilitate mare ca armament și mobilitate. Au mai fost în țara noastră și în anii trecuți în contextul unor exerciții militare, mai ales în 2017, la exercițiul Saber Guardian, unul dintre cele mai mari exerciții NATO din acel an și care s-a desfășurat și în România.

      Având în vedere că prietenii chinezi gestionază olimpiada de iarnă (vezi https://edition.cnn.com/2022/02/03/europe/putin-ukraine-options-intl-cmd/index.html), dacă Putin nu invadează Ucraina, ce-ar putea face? Analiștii au mai multe păreri.

1.Nimic! Multe analize occidentale ale opțiunilor lui Putin se învârt în jurul temperamentului său, pe care unii îl percep ca oportunist și condus de resentimente, și aparentă izolare a lui de faptele complete.

          Depinde de modul în care este alimentat cu informații de cei din jurul său și cât de supraviețuitor s-ar putea dovedi orice răspuns occidental. S-ar putea să fie sfătuit să nu atace, cu gândul la consecințe. Pare-se că mișcările NATO l-ar convinge. Le e frică de Geoană!

          2. Ceva la care numeni nu s-a gândit! Acest lucru poate fi de neconceput pentru industria de de război a jucătorilor în conflict care se gândesc la perspectivele unui conflict iminent, dar când Putin a ajuns de nicăieri la putere la sfârșitul anilor 1990, a invadat Cecenia în 1999, a folosit un gaz misterios pentru a pune capăt asediului teatrului din Moscova în 2002, l-a arestat pe oligarhul rus Mihail Hodorkovski în 2003, a luat Crimeea în 2014, s-a alăturat conflictului sirian în 2015, a sfidat așteptările și previziunile.

          Desigur, este greu să încerci să prezici care ar putea fi următoarea lui mișcare, dar Putin are o mulțime de opțiuni pentru modalități de a-și pune amprenta fără a invada un vecin. Cum Asia Centrală rămâne haotică, despoții de pe acolo sunt deschiși la mai multe intervenții, precum cea văzută recent în Kazahstan.

          Afganistanul părăsit recent este în frământări. Arctica este un loc care îi pasă profund Rusiei și asupra căruia are un avantaj teritorial. Gotland din Suedia și Svalbard din Norvegia sunt insule care s-au aflat în pericol din cauza acțiunilor militare anterioare ale Rusiei. Așa că sunt multe oportunități pentru Kremlin de a perturba status quo-ul. America de Sud, de asemenea, conține oarece conflicte. Pe scurt: opțiunile sunt multiple, iar capacitatea lui Putin de a surprinde este de mult stabilită.

          3. Să caute o înțelegere în zonele separatiste din estul Ucrainei. E cea mai nasoală opțiune pentru ambele părți. Discuțiile de pace asupra statutului Donbasului au stagnat, parțial pentru că Moscova tinde să nu acționeze cu bună-credință și parțial pentru că Kievul este reticent să accepte un acord care ar putea recunoaște în mod tacit cedarea controlului Rusiei asupra celor două enclave separatiste din estul său (și de ce ar trebui?).

Evenimentele de la Minsk, în care puterile europene caută să încurajeze o reglementare pe placul lor, ar putea primi un nou impuls. Putin și omologul său ucrainean, Volodymyr Zelensky, ar putea chiar să discute pe scurt. Dar pe plan intern este greu pentru ambele părți să cedeze teren.

          Moscova nu poate, nici din punct de vedere ideologic, nici practic, să-și relaxeze cu ușurință împuterniciții din Donbas, deoarece ei sunt prea înrădăcinați, la fel ca retorica lor despre drepturile asupra pământului.

          4. Recunoașterea regiunilor separatiste din est. Așa ceva ține de parlamentul rus, de multe ori un „timbru” la inițiativele Kremlinului, Parlamentul rus a sugerat că opțiunea chiar și zilele trecute, deși ce formă ar putea lua recunoașterea nu este clară.

          Ar deveni oare republicile „populare” autodeclarate Lugansk și Donețk parte a Rusiei? Sau ar deveni entități separate cu totul, susținute de uriașul lor creator și vecin? Recunoașterea ar putea fi asociată cu „acționarii păcii” ruși pentru a oferi protecție împotriva forțelor ucrainene.

          Dar asta ar fi pierdere pentru Kremlin. Ar putea duce la sancțiuni dăunătoare din partea Statelor Unite și ar putea însemna că mizeria economică a celor două enclave este deținută în întregime de Moscova.

          5. Rămânerea a mii de soldați in Belarus. Ambasadorul SUA la Națiunile Unite, Linda Thomas-Greenfield, a declarat că Rusia are în prezent 5.000 de soldați în Belarus, iar până la începutul lunii februarie ar fi avut până la 30.000.

          Acesta este un câștig strategic confirmat de recentele mișcări ale lui Putin în apărarea liderului Alexandru Lukașenko. Pe măsură ce asistența rusă a ajutat la înlăturarea protestelor de acolo, Moscova l-a susținut ferm pe liderul de la Minsk, în ciuda poziției sale ambigue față de Rusia în ultimul deceniu.

          Casa Albă spunea la un moment dat că nu mai numește „iminentă” potențiala invazie rusă a Ucrainei. Ar putea contribui la amenințarea Kievului în anii următori, din moment ce capitala ucraineană se află la doar două ore fără piedici de granița cu Belarus. S-ar putea să fie mare „pericol” asupra statelor membre NATO, Polonia la vest și chiar asupra țărilor baltice la nord.

          Ar îngloba efectiv Belarusul, vecinul mai mic și mai slab al Rusiei, al cărui lider puternic este un paria internațional, zdrobind disidența cu o cruzime urâtă și persistentă. Este ceva ce Moscova ar putea vinde ca un câștig și pentru care SUA și aliații săi nu și-au exprimat încă o poziție reală.

          Între timp Orban e băgat în seamă și merge la Moscova. Și declară după înrâlnire că este posibil un acord asupra securităţii europene între Rusia, de o parte, şi SUA şi NATO de cealaltă parte, în pofida divergenţelor semnificative. Ba consideră că e '„clar că preocupările de principiu ale Rusiei au fost ignorate'' de către SUA şi NATO.

10090729869?profile=RESIZE_710x

Orban la Moscova

          Așadar, în aceste momente de tensiune de la granița Ucrainei, îi vedem pe liderii lumii în acțiune❗ Purtin se întâlnește cu Macron, Binder cu cancelarul german Olaf Scholz, Vladimir Putin s-a întâlnit cu Viktor Orban, premierul Ungariei. Vladimir Putin s-a întâlnit cu omologul chinez Xi Jinping.

          După liderii statelor membre NATO din Marea Britanie, Polonia şi Ţările de Jos, Erdogan a mers la Kiev pentru a discuta cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Olaf Scholz merge și el la Moscova pentru a discuta cu Vladimir Putin.

Liderii Germaniei, Franţei şi Poloniei se se întâlnesc la Berlin, în contextul tensiunilor de la granița cu Ucraina. A auzit cineva despre România? A auzit cineva, ceva, despre șeful de stat din România?

          România a cerut militari americani şi îi primeşte, în timp ce Bulgaria spune că nu are nevoie. Am putea spune că situaţia este una serioasă, dar nu la fel se vede de la Sofia sau Budapesta. Ministrul bulgar al apărării, generalul Stefan Ianev, declara în urmă cu două zile că ţara sa se va apăra cu militari bulgari, lucru care a atras atenţia Rusiei. Ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova, a declarat la postul bulgar NOVA TV că Bulgaria nu este o ţintă atât timp cât nu găzduieşte trupe aliate.

          Un alt vecin de-al nostru, Ungaria, nu şi-a arătat deloc îngrijorarea faţă de Rusia, ci mai degrabă prietenia. La a 13-a întâlnire cu Vladimir Putin, pe 1 februarie, la Moscova, premierul ungar Viktor Orban, contrar altor ţări aliate, a demonstrat că Ungaria nu şi-a arătat sprijinul pentru Ucraina, ci a criticat această ţară de rele tratamente aplicate minorităţilor. Și ungurii din Ucraina sunt mai puțini decât românii de pe acolo.

          Atât Bulgaria, cât şi Ungaria au proiecte energetice importante cu Moscova, ce le aduce multe beneficii economice. Aceste aspecte, chiar dacă nu sunt discutate public de liderii ţărilor membre NATO, sunt luate în considerare atunci când se planifică viitoare misiuni de reasigurare a aliaţilor din estul continentului.

Victorie!

          De Hillerin afirma luni, 07 februarie 2022, că „nu este datoria noastră să sprijinim economia americană, aar ce ne place s-o facem” (https://www.libertatea.ro/opinii/nu-este-datoria-noastra-sa-sprijinim-economia-americana-dar-ce-ne-place-s-o-facem-3963128). Citiți și vă minunați!

          Veți afla că „...partenerii noștri americani, frații noștri de peste Atlantic, sânge din sângele nostru, cum ar veni, sunt departe rău de tot de ar avea vreun cuvânt real de spus în economia României. În clasamentul investițiilor directe în economia României, SUA sunt pe un merituos loc 15, cu puțin peste un miliard de euro în 30 de ani.”

          Veți afla că dintr-un total de 90,773 de miliarde de euro, SUA nu au participat cu investiții în România nici măcar cu 7%, contribuția în toți acești ani fiind de doar 6,16 miliarde de euro, ceea ce plasează „marele nostru partener” abia pe locul 5.

Nu contează că SUA nu sunt un atât de mare investitor în economia noastră. SUA ne oferă sfaturi și protecție pentru că noi suntem investitori foarte importanți în economia lor. Dincolo de schimburile comerciale uzuale, unde noi, neexportând mai nimic, importăm din SUA mărfuri în valoare de miliarde, anual, din 2017 încoace am devenit contribuitori importanți la PIB-ul Statelor Unite.

          Dacă SUA au investit în economia noastră 6 miliarde de euro în 32 de ani, noi am investit în economia SUA aproape 20 de miliarde de euro în doar 5 ani. Căci toate achizițiile de armament pe care le-a făcut România în ultimii 5 ani au un singur furnizor: SUA.

Acolo am plătit sistemele Patriot, acolo am plătit echiparea avioanelor F 16, acolo am plătit alte sisteme de rachete, acolo am plătit transportoarele blindate și sistemele de comunicații. O singură achiziție nu se face din SUA: cele 4 corvete.

          Dar să nu ne grăbim nici aici. Contractul cu francezii nu a fost semnat, deși licitația s-a desfășurat în 2019. Și poate că de aia e singura achiziție incertă și pe care nu o facem de la americani: s-a făcut licitație.

          Achizițiile de armament din SUA s-au făcut fără licitație, de-aia a fost totul mult mai simplu. De-aia am plătit deja banii, deși am primit foarte puțin din marfa plătită. De-aia România nu este un simplu cumpărător, ci un investitor net.

          A disponibilizat sume enorme de bani fără să aibă pretenția ridicolă de a și primi marfa și de a o recepționa în poligoane. Ea va veni, cândva, cum și autostrada Bechtel va fi gata cândva, chiar dacă o vor termina alții decât cei care au fost plătiți să o facă.

          Președintele nostru tocmai a anunțat că, într-un viitor nu prea îndepărtat, vom cumpăra avioane americane F 35. Nu costă decât undeva între 75 și 100 de milioane de dolari bucata, iar pe astea nu le poți cumpăra second-hand.

          Pare că ne-am găsit proiectul de țară: să sprijinim financiar economia SUA, ca nu cumva să se prăbușească, dracului. Și, totuși, închipuiți-vă cum ar putea arăta România dacă în ultimii 5 ani am fi investit 20 de miliarde de euro în educație, nu în armament. Doar închipuiți-vă asta. De, asta e!

          Nu putem încheia făpră să amintim că la 4 februarie 2022, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a efectuat o vizită în China, la invitația președintelui Republicii Populare Chineze, Xi Jinping. Șefii de stat au purtat discuții la Beijing și au participat la ceremonia de deschidere a XXIV-a Jocurilor Olimpice de iarnă.

10090734274?profile=RESIZE_710x

Doar o întâlnire!

          În declarația lor comună se arată că „Astăzi, lumea trece prin schimbări la scară largă, umanitatea intră într-o nouă eră de dezvoltare rapidă și transformări la scară largă. Se dezvoltă astfel de procese și fenomene precum multipolaritatea, globalizarea economică, informatizarea societății, diversitatea culturală, transformarea sistemului de guvernare globală și a ordinii mondiale, interconexiunea și interdependența statelor crește, se formează o tendință de redistribuire a echilibrului forțelor mondiale, cererea comunității mondiale pentru conducere în interesul dezvoltării pașnice și progresive este în creștere. În același timp, pe fondul pandemiei în curs de desfășurare a unei noi infecții cu coronavirus în lume, situația în domeniul securității internaționale și regionale devine din ce în ce mai complicată în fiecare zi, provocările și amenințările globale se înmulțesc. Unele forțe reprezentând o minoritate pe scena mondială.”

          Se continuă cu observația că „Părțile notează că Rusia și China, fiind puteri mondiale cu o bogată moștenire culturală și istorică, au tradiții profunde ale democrației bazate pe mii de ani de experiență în dezvoltare, sprijin popular larg și luarea în considerare a nevoilor și intereselor cetățenilor.

          „Rusia și China garantează popoarelor lor dreptul, în conformitate cu legea, de a participa prin diverse metode și sub diferite forme la administrarea statului și a vieții publice. Popoarele ambelor țări au încredere în calea pe care au ales-o și respectă structura democratică și tradițiile altor state.” Așa că ne este clar viitorul! Noi nu avem voie să luăm componente chionezești! Economia e substratul tuturor manevrelor!

          Partea rusă și-a reafirmat aderarea la principiul „O singură China”, confirmând că Taiwanul este parte integrantă a Chinei și se opune independenței Taiwanului sub orice formă. Rusia și China se opun acțiunilor forțelor externe de subminare a securității și stabilității în regiunile adiacente comune, intenționează să reziste amestecului forțelor externe sub orice pretext în afacerile interne ale țărilor suverane, se opun „revoluțiilor de culoare” și vor spori cooperarea în cele de mai sus. Partea chineză tratează cu înțelegere și sprijină propunerile înaintate de Federația Rusă privind formarea de garanții de securitate obligatorii din punct de vedere juridic pe termen lung în Europa....

          Vom trăi și vom vedea! Cu sau fără invazie, suntem în NATO! Suntem apărați sau ațâțați să băgăm bățul prin gard? Americanii apără guvernul sau pe noi? Să fiți iubiți!

          (continuare)

          NC

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
Ioan Muntean – budoarul răsăritului (cybersonet XLVI) prin Cronopedia
Sursă: Ioan Muntean – budoarul răsăritului (cybersonet XLVI) – Cronopediada grup – Cronopedia…
Acum 15 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
SURSA =…
Acum 15 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Această carte poștală prezintă două monumente arhitectonice de referință din municipiul Tecuci,…
Acum 15 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Piesa de mai sus este o insigna realizată în anul 1892 cu ocazia înființării Federației Corurilor…
Acum 15 ore
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu BLACKJACK - careu definiții rezolvat în Hobby-Club Cronopedia
Acum 18 ore
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu FARMECUL CARTOFILIEI – MEMORIA CĂRȚII POȘTALE – COMUNA HĂLĂUCEȘTI, JUDEȚUL IAȘI în Hobby-Club Cronopedia
Acum 18 ore
Ioan Muntean a postat o postare pe blog în Cronopediada grup
Maraton Panorama Literară 2024, noiembrie
24. (poezie, cybersonet)

budoarul răsăritului…
Acum 19 ore
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
SURSA =…
ieri
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
De-a lungul timpului Banatul, deşi un teritoriu relativ mic şi destul de unitar, a suferit…
ieri
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Dobra, în limba maghiară - Dobra, în limba germană – Judendorf, este o comună din județul Hunedoara…
ieri
Ioan Muntean – budoar în zori (cybersonet XLV) prin Cronopedia
Sursă: Ioan Muntean – budoar în zori (cybersonet XLV) – Cronopediada grup – Cronopedia Maraton…
ieri
postarea de blog a lui Ioan Muntean a fost prezentată în Cronopediada grup
Maraton Panorama Literară 2024, noiembrie
23. (poezie, cybersonet)

budoar în zori (cybersonet XLV)…
ieri
Mai Mult…
-->