Jocuri de cuvinte - nucă
Geografie lingvistică
Nucă
Moto: „- Dar, Toamnă! Bărbăţia cea dreaptă nu e dată/ În sine să se toarcă, sucită şi uscată?/ Ca frunza podidită din creştetul de nuc/ În pălmi, în pălărie, pe umeri, pe surtuc.” (Maria Spring, de Ion Barbu, din Sburătorul, 7 ianuarie 1927)
Copil de la țară, de mic am fost prieten cu nucile din nuc și nu culese de alții. Nuca este fructul pomului fructifer nuc. Nuca, după DEX '09 (2009) are etimologia „lat. nux, -cis”. Nux este moștenit din proto-italicul *knuks, la rândul său din proto-indo-europeanul *knew- (vezi vechiul irlandez cnú, vechiul englez hnutu, albanezul nyç, persanul lowz – لوز).
Nucă
Mihai Vinereanu nu scrie despre nucă, dar scrie despre nuc: «nuc (ar., mgl., istr. nuc) – pom fructifer mare cu coroană rotundă, și frunze cu un miros pătrunzător. Lat. nucis, nux „nucă” (Pușcariu, 1117; Candrea-Densusianu, 1252; REW, 6009). Panromanic. PIE *kneu-, knou-, knū- „nucă” (IEW, 558); cf. m.ir. cnu, cymr. cnenen (pl. cnan), m.corn. Knyfan, v.sax. knutu, eng. nut, v.g.s. (h)nuz din gmc, v.isl. hnot, norv. nöt, sued. nøt etc. Formele germanice provin dintr-un gmc *Hnut. Acest rad. PIE are derivați în italice, celtice și germanice.
Der: nucă, nucșoară, nucet.» [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020].
„Ulița gâștei”, locul unde am învățat ce sunt nucul și nuca
În diferite limbi nucii i se spune:
❁ a.hkwammasi: - အခွံမာသီး în birmaneză;
❁ aehng peuok - ແຫ້ງເປືອກ în laoțiană;
❁ ákhor, akhor în țigănească, akhro.t - اخروٹ în urdu, akhroṭ - अखरोट în hindusă;
❁ akṣoṭa - अक्षोट în sanscrită;
❁ amnasa - 암나사 în coreană;
Орехи
❁ aréx - арэ́х în bielorusă, horix - горіх în ucraineană, orah în croată, òrah - о̀рах în sârbo-croată, orech în slovacă, ořech, vlašský ořech în cehă, oreh - орех în bulgară, oreh în slovenă, orev - орев în macedoneană, oréx - оре́х în rusă, orzech, orzech włoski în poloneză (din proto-slavicul *orěxъ, „nucă”, din proto-indo-europeanul *areyis-, „nucă”);
❁ arrë în albaneză (din proto-albanezul *aruā, din proto-indo-europeanul *areyis-, „nucă”);
❁ avelo în esperanto;
❁ ænguz - ӕнгуз în osetă;
❁ âjil - آجیل în persană;
❁ ceviz în turcă și în tătară crimeană;
❁ cnau în velșă, cnó, gallchnó în irlandeză, knaou în bretonă, know, knowenn în corni (toate, pe diferite căi, proto-celticul *knūs, din proto-indo-europeanul *knew-);
❁ cro, cro frangagh, galchro în manx;
❁ čormagz – чормағз în tadjică;
❁ dă - дэ în adige;
❁ dió în maghiară (egy ótörök *jangaq szóból, vö. cazahul жаңғақ, kârgâzul жаңгак, din *jangaq într-o limbă turcică, vezi...);
❁ đậu, óc chó în vietnameză;
❁ egóz - אגוז în ebraică (din aramaicele gōzā - גּוֹזָא, אמגוזא, din vechiul persan *angauza, vezi vechiul armean ənkoyz - ընկոյզ);
❁ ənkuyz – ընկույզ în armeană (forma literară ənkuyz - ընկույզ este moștenită din vechiul armean ənkoyz – ընկոյզ);
❁ fındıq în azeră;
❁ fruit sec în franceză, fruta seca în spaniolă;
❁ gaye în valonă;
❁ gerdu - گردو în persană (din gerd - گرد, „rotund”, + -u - -ـو );
❁ ġewż în malteză (din arabicul jawz – جَوْز), jawz – جَوْز în arabă;
❁ giñja - గింజ în telugu;
❁ goz în zazaki;
❁ grek samar - грек самар în mongolă;
❁ gueugue în picardă;
❁ gûz în kurdă;
❁ hamar – һамар în buriată;
❁ hneta, hnota în islandeză, hnutu în engleză veche;
❁ hodu - 호두 în coreană;
❁ intxaur în bască;
❁ jañğaq - жaңғaқ în cazahă, cañgak - жаңгак în kârgâză (dintr-o limbă turcică, vezi în maghiară);
❁ jiānguǒ - 堅果, 坚果 în chineză;
❁ juglando în esperanto;
❁ kacang în indoneziană și în malai;
❁ ḳaḳali – კაკალი în gruzină;
❁ káruon - κάρυον în greacă antică, karýdi - καρύδι în greacă;
❁ kili lili kiwen în toki pona;
❁ konomi, kinomi - クルミ, (このみ, きのみ) în japoneză;
❁ koz - коз în nogaï;
❁ koṭṭai – கொட்டை în tamilă;
❁ kraoñ în bretonă;
❁ kuzuk - қузуқ în chor;
❁ lôok - ลูก în thai;
❁ mani în tagalogă;
❁ meas în irlandeză (din vechiul irlamdez mess, „fruct de pom, poamă”, din proto-celticul *messus, din proto-indo-europeanul *meh₂d-);
❁ miro în somaleză;
❁ mukassarāt - مكسرات în arabă (derivat din participiul pasiv al formei verbale II kassara - كَسَّرَ, „a rupe în bucăți”);
❁ nat în tok pisină;
❁ neeshchʼííʼ în navajo;
❁ niehtti în sami de nord;
❁ nigozi - ნიგოზი în gruzină;
❁ njugu, jozi în swahili;
❁ noce în italiană și în corsicană (din latinescul nucem, acuzativ singular al lui nux, „nucă”, în final din p
roto-indo-europeanul *knew-), noix în franceză (din vechiul francez nois, din latinescul nux, nucem, în final din proto-indo-europeanul *knew-), nole în friuliană, notz în provensală, notz, nose, noga în occitană, nou în catalonă, noz în galiciană și în portugheză, nucã în aromână, nucă în megleno-română și în română, nuce în interlingua, nuci în siciliană, nuco în ido, nuez în spaniolă,nuez, nucula în aragoneză, ñuez, uez în asturiană, nukso în esperanto;
Cuvântul nucă în mai multe limbi
❁ nød în daneză, noot în neerlandeză, nøt în feroeză, notz în occitană, nöt în suedeză, nøtt în norvegiană (din vechiul norvegian hnot, „nucă”, din proto-germanicul *hnuts, din proto-indo-europeanul *knew-);
❁ nus - נוס în idiș, nusch în romanșă, Nuß, Nuss în germană (din medievalul germanic nuȥ, din vechiul germanic nuz, din proto-vest-germanicul *hnut, din proto-germanicul *hnuts, din proto-indo-europeanul *knew-), nut în engleză (din medievalele engleze nute, note, din vechiul englez hnutu, din proto-vest-germanicuil *hnut etc.), nút în frizonă;
❁ nux, iūglāns în latină;
❁ nuzille, câ în tourangeau;
❁ nwa în haitiană creolă;
❁ pähkel, kreeka pähkel în estonă, pähkinä, saksanpähkinä în finlandeză;
❁ pešte - пеште în erza;
❁ popokʿ - պոպոք în armeană;
❁ rieksts în letonă, riešutas în lituaniană;
❁ qoz în azeră;
❁ sakapāla-phala în pali:
❁ sätläwek - сәтләүек în bașchiră;
❁ vadin-tsaikiro în malgașă;
❁ valhneta în islandeză, valniehtti în sami de nord, valnød în daneză, valnødi în groenlandeză, valnøt în feroeză, valnöt în suedeză, valnøtt în norvegiană, walnat în malai, walnoot în neerlandeză, Walnuß, Walnuss în germană, walnut în engleză (din medievalele engleze walnote, walnutte, walnotte, din vehiul englez wealhhnutu, „nucă”, literal „nucă străină”, din proto-germanicul *walhaz, „străin”, + *hnuts, „nucă”; cognate cu danezul walnoot, germanicul Walnuss, suedezul valnöt, islandezul valhneta);
❁ wōnati în maori;
❁ wórjech în sorabă;
❁ xyrós karpós - ξυρός καρπός în greacă.
Continuare la:
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-nuca-1
Articolul în format pdf: Jocuri de cuvinte - nucă.pdf
Articolul online este și la:
https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/08/jocuri-de-cuvinte-nuca.html
CN
-->
Comentarii