Jocuri de cuvinte - pădure
Geografie lingvistică
Pădurea în viață și în lume
Moto: „De rupi din codru-o rămurea,/ Îi pasă codrului de ea/ Ca pădurarului, în... cot/ Când taie hoţii codrul tot.” (Nepăsare, de Gheorghe Băcneanu, 2006)
O pădure sau un masiv forestier este un ecosistem, relativ mare, constând în principal din arbori, arbuști și tufișuri, ierburi, precum și toate celelalte specii asociate acestora și care trăiesc în interacțiune în acest mediu.
Poate fi naturală sau în exploatare forestieră. Speciile de animale și plante, precum și ciupercile care trăiesc în păduri sunt denumite specii forestiere. O pădurice mică se numește pădure sau dumbravă, iar una mare este un masiv forestier.
Păduri pe Terra
Există masive mari de păduri intacte, zone cu păduri combinate cu alte ecosisteme și zone fără păduri. În zonele cu păduri intacte se diferențiază jungla și taigaua.
Noi am moștenit cuvântul junglă din cuvântul francez jungle, francezii „l-au împrumutat gratis” în 1777 din cuvântul englez jungle, acesta moștenit fie din jaṅgal – जंगल, „pădure”, fie din jaṅgal - جنگل în urdu, acestea moștenite din sanscritul jaṅgala - जङ्गल, „spațiu arid, deșert, nelocuit”. Jungla este un masiv de pădure densă și exotică populată de animale sălbatice, întâlnită în țările musonice, de exemplu din Asia de Sud-Est, în special în India. Și pădurea amazoniană este o pădure intactă.
Am moștenit cuvântul taiga în română în rusescul tajga – тайга. Și în engleză există taiga și taïga în franceză, moștenite tot din rusescul tajgá – тайга́. Rușii l-au moștenit dintr-o limbă turcică siberiană de sud (regiunea Altai, de exemplu limba altaică sau limba shor, conform tağ - тағ în hakasă sau tayga - тайга în iakută, „pădure netraversabilă”). Așadar, taigaua este pădure de conifere de climat boreal, în nordul Europei, Asia și America.
Am întâlnit și cuvântul tundră, moștenit în română în cuvântul francez toundra, în engleză fiind tundra, ambele moștenite din rusescul túndra - ту́ндра, moștenit din tūndre – тӯндрэ în sami kildină, forma acuzativă sau genitivă a lui tūndar – тӯндар. Este un spațiu ecologic arctic, fără copaci, doar cu vegetație rară arctică.
Pădurile sunt denumite și după numele arborilor sau esența lemnoasă. În pădurile de conifere predomină vegetația arboricolă (arbori și arbuști) și gimnospermică (brazi și pini). Sunt răspândite în zonele subarctice, temperate și subtropicale. Sunt specifice zonelor de mai sus cu latitudinea de 55° în emisfera nordică și unor munți din emisfera sudică.
Se întâlnesc în zonele reci precum nordul Asiei, din Scandinavia până în Rusia, în nordul Chinei, în lanțul muntos Himalaian, în Georgia, pe munții Alpi, Carpați și Pirinei.
Ele nu își pierd frunzele toamna, de la această regulă abătându-se doar laricele. Coniferele au fibre rășinoase ce permit clătinarea și îndoirea lor (rezistă vânturilor puternice). Ramurile lor sunt aplecate permițând zăpezii să cadă pentru a nu le îngreuna. Aici apar și lichenii.
Animalele din pădurile de conifere sunt în general mamifere. Unele dintre ele au blănuri prețioase. Aici conviețuiesc ursul, cerbul, ciuta, căprioara (naște numai un pui), veverița, hermelina și samurul, vulpi, jderi, arici, iepuri, râși, lincși, castori și pume (vezi despre iepure la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-iepure-1).
Păsările prezente sunt pițigoiul, ciocănitoarea, mătăsarul, grangurul, cocoșul de munte, ierunca, gaița de munte, bufnița, cucuveaua, huhurezul și forfecuța (vezi https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-pasare-1). După neomarxiști, poate în meniurile viitoare vor intra și insectele din aceste păduri, furnici, fluturi, țânțari, gândăcei și păianjeni.
Pădurea de lângă locul copilăriei (latitudine 450 nord, longitudine 250 est) este de foioase, în care predomină vegetația arboricolă și angiospermică. Foioasele sunt prezente atât în zonele temperate, cât și în cele subtropicale și tropicale. Limita între pădurile de foioase și cele de rășinoase se situează între altitudinile de 600-1300 m, în funcție de relief, substrat și microclimat, care duc uneori și la inversiuni de vegetație.
Principalii arbori ai pădurilor de foioase sunt salcia, teiul, castanul, arinul, carpenul, gorunul, plopul, magnolia, stejarul, fagul, mesteacănul, arțarul, frasinul, ulmul, salcâmul, gârnița, jugastrul etc., aparținând mai multor familii din punct de vedere taxonomic. Toamna, când arborilor le cad frunzele, funcția lor de fotosinteză încetează.
În aceste păduri conviețuiesc lupul, vulpea, căprioara, mistrețul, jderul, veverița, pisica sălbatică, sturzul, mierla, cucul, ciocănitoarea, privighetoarea, sticletele etc. În marea pădure de lângă comuna nașterii mele (Livezeni, Muscel), din care avem și noi, patru frați 0,3 ha, am văzut toate aceste animale și păsări (https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/09/jocuri-de-cuvinte-lup.html).
În pădurile mixte, care fac trecerea de la pădurile de foioase din zone mai joase la cele de conifere din zonele înalte, conviețuiesc specii de arbori prezente atât în pădurile de foioase, cât și în cele de conifere. Aici se întâlnesc stejarul, fagul, arțarul, mesteacănul și frasinul. Coniferele tipice din aceste păduri sunt pinii, brazii și molizii, în proporții mai mici.
Pădure de mangrove în Guatemala
Există și păduri de mangrove, termen introdus de englezi și apoi împrumutat de la ei de francezi în secolul al XVIII-lea, mangrove derivat din limbile dravidiene (inclusiv manglier în malaialam). Plantele sunt caracteristice regiunilor de coastă ale zonei tropicale, predominând mangrovele și, în funcție de locul geografic, de specii de plante variate.
Pădurile sunt și un mediu de viață și o sursă de venit pentru oameni. La începutul secolului al XXI-lea, peste cinci sute de milioane de oameni, inclusiv mai multe popoare indigene, trăiau în pădure sau în apropierea acesteia. Acestea găzduiesc o mare bogăție ecologică, concentrând 80% din biodiversitatea terestră a lumii.
În multe regiuni ale planetei au loc distrugerea sau supraexploatarea pădurilor. Acest lucru provoacă defrișări semnificative, care în prezent se referă în principal la pădurile tropicale și taiga. Jumătate din pădurile lumii au fost distruse în secolul al XX-lea. Nu există o guvernanță forestieră globală sau o convenție internațională, dar ONU a instituit un Forum al Organizației Națiunilor Unite privind pădurile (UNFF).
Pădure
Acum să ne punem o întrebare: ale cui sunt pădurile din România? Noi am scris despre vinderea terenurilor din România, că străinii dețin peste 50 % din proprietățile funciare. Oare cine sunt cei mai mari zece proprietari de păduri din România, care cumulat deţin jumătate din tot „aurul verde” al ţării? Suprafaţa împădurită a României este în creştere în ultimele două decenii, dar mai redusă cu un milion de hectare faţă de acum un secol.
„Suprafaţa totală a fondului forestier naţional al României reprezintă 27,5% din suprafaţa ţării. Media europeană este de 32%”, se arată în raportul din 2020 al Ministerului Mediului privind starea pădurilor României.
Ziarul financiar ne informează că acţionari suedezi, finlandezi şi câteva primării de comune se numără printre cei mai mari proprietari de suprafeţe împădurite în România, un domeniu unde „stocul” a ajuns să numere, la finalul anului 2022, 6,4 milioane de hectare.
Șmecherie mare! TIR!
„Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură nu deţine un top oficial al proprietarilor de păduri, persoane fizice sau juridice. Codul silvic legiferează obligaţia tuturor proprietarilor de pădure, indiferent de suprafaţa de pădure deţinută, de a asigura respectarea regimului silvic, un astfel de top nefiind relevant pentru actele decizionale ale autorităţii“, au transmis reprezentanţii Ministerului Mediului la solicitarea ZF (ziarului financiar) care a cerut lista celor mai mari 50 de proprietari de păduri din România. Deşi o astfel de listă nu există, conform oficialilor, a fost pus la dispoziţie un top cu cei mai mari zece proprietari.
Printre aceştia, imediat după statul român, care deţine prima poziţie, cu o suprafaţă de peste 3 milioane de hectare, administrată prin Romsilva, se află Ingka Investments Forest Assets, companie deţinută, potrivit platformei Termene.ro, de Ingka Investments România, având ca unic acţionar o companie cu sediul în Ţările de Jos care ne-a tot încurcat cu Schengen. Grupul olandez Ingka este partener strategic al grupului suedez Ikea, cunoscut pentru reţeaua de magazine cu acelaşi nume.
„Grupul Ingka operează magazinele de retail Ikea şi centrele Ikea, iar prin intermediul filialei de investiţii Ingka Investments, deţine păduri în mai multe ţări. Ingka Investments nu face parte din compania care desfăşoară activităţile de proiectare şi producţie a mobilierului Ikea, adică Inter Ikea Group, care este responsabilă de aprovizionarea cu materii prime precum lemnul pentru toate produsele Ikea“, au explicat reprezentanţii Ikea pentru ZF.
Ei au adăugat că activităţile de exploatare sunt planificate cu zeci de ani înainte, iar prin practicarea silviculturii responsabile se preocupă de impactul asupra biodiversităţii. „Ne asigurăm întotdeauna că recoltăm mai puţini copaci decât volumul celor care sunt în creştere.“, susțin ei.
În rândul celor mai mari zece proprietari de suprafeţe împădurite, conform Ministerului Mediului, figurează şi primăria Maieru, comună din judeţul Bistriţa-Năsăud, care a dobândit pădurile în perioada 2000-2005, conform angajamentelor silvice, iar acestea sunt administrate de Ocolul Silvic Maieru.
„Masa lemnoasă pusă în valoare este exploatată în regim silvic de agenţii economici din zonă, în urma licitaţiei, folosită ca lemn de construcţie, lemn de foc pentru încălzirea locuinţelor, tocătură etc.“, au spus reprezentanţii Ocolului Silvic la solicitarea ZF.
Ceilalţi proprietari nu au răspuns solicitării sau nu au putut fi contactaţi. Din clasamentul ministerului mai fac parte Forestum Romwood, denumirea veche a companiei Greengold Romwood, deţinută de Greengold Group, cu acţionariat suedez. În vara anului 2015, o firmă din jurul grupului Greengold, respectiv Greengold European Capital, a fost implicată în vânzarea unei suprafeţe de 33.600 de hectare de pădure din România către retailerul Ikea. Tot Greengold Group deţine şi compania Greengold Timberlands 3 SRL, cu peste 21.000 de hectare de pădure.
„Suntem o echipă de silvicultori români care, în parteneriat cu silvicultori suedezi, a dezvoltat, începând din anul 2008, o nouă soluţie integrată de administrare silvică a proprietăţilor forestiere din România. Greengold România este cunoscută în principal ca fiind unul dintre proprietarii importanţi de pădure din România, cu suprafeţe forestiere în 14 judeţe, în toate regiunile istorice ale ţării. În esenţă însă, activitatea de bază a companiei Greengold este legată de administrarea proprietăţilor forestiere în acord cu exigenţele de dezvoltare durabilă şi responsabilă ale investitorilor instituţionali“, se arată pe site-ul Greengold.
Compania SC Tornator SRL din Braşov este un alt mare proprietar de suprafeţe împădurite din România. „Principala activitate a companiei o reprezintă comercializarea de masă lemnoasă şi administrarea de păduri. Sediul central se află în Braşov, deşi proprietăţile deţinute sau administrate de Tornator sunt răspândite pe aproape tot lanţul carpatic“, se arată pe site-ul companiei, care funcţionează ca o subsidiară a Tornator Oyj din Finlanda.
Obştea Peştişani, o afacere din judeţul Gorj, care deţine peste 21.000 de hectare de terenuri forestiere, a fost înfiinţată în anul 2000, deţinând suprafeţe de pădure şi păşune alpină în judeţele Gorj şi Hunedoara, potrivit informaţiilor de pe propriul site de prezentare.
Primăriile Maieru, Telciu şi Şanţ, toate din judeţul Bistriţa-Năsăud, deţin împreună aproape 56.000 de hectare de pădure. Despre Ugron Geza Levente nu există informaţii publice în afara precizării că este vorba despre o persoană fizică.
Potrivit unei analize anterioare a ZF realizate pe baza datelor din Anuarul statistic din 1922, primul document de acest tip de la Marea Unire, suprafeţele cultivate cu păduri ajungeau, la acel moment, la 7,3 milioane de hectare.
În 2022, adică un secol mai târziu, suprafaţa de păduri a România a ajuns la 6,4 milioane de hectare, potrivit celor mai recente informaţii publicate pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică. Se constată că suprafaţa împădurită este în creştere de la un an la altul în ultimele două decenii, fiind totuşi cu aproape un milion de hectare sub ceea ce exista în urmă cu un secol. Dar atunci aveam și Basarabia și nordul Bucovinei!
„Suprafaţa totală a fondului forestier naţional al României reprezintă 27,5% din suprafaţa ţării. Media europeană este de 32%”, se arată în raportul din 2020 al Ministerului Mediului privind starea pădurilor României. Așa că cei mai mari zece proprietari, care au împreună 3,4 milioane de hectare de păduri, deţin practic aproape jumătate din suprafaţa totală forestieră a României.
Evoluția suprafeței pădurilor din România (milioane ha)
Platforma Tempo a INS
„O ameninţare la adresa pădurilor este reprezentată de supraexploatarea lor şi depăşirea posibilităţii de lemn care se poate extrage, stabilită prin amenajamentele silvice, în contextul unei cereri tot mai mari de masă lemnoasă atât pentru industria de prelucrare a lemnului, cât şi pentru producerea de energie regenerabilă. Tendinţa de export a lemnului sub formă brută (neprelucrată) are efect negativ asupra activităţii operatorilor economici din industria de prelucrare a lemnului“, mai arată raportul ministerului. Concuziile le trage fiecare...
Proprietarii de păduri din Româmia
Continuare la:
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-padure-3
Fișierul în format pdf este la: Jocuri de cuvinte - pădure.pdf
CN
-->
Comentarii