Jocuri de cuvinte - pasăre
Geografie lingvistică
Pasăre
Moto: „De când cu gripa aviară,/ Am căpătat o nouă frică:/ În existenţa mea bizară/ Mă tem de orice păsărică.” (Gripa aviară, de Aurel Ghelase)
Carnivor, uite că am scris despre minunata carne (la https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/10/jocuri-de-cuvinte-carne.html), dar și despre porumbel, găină, gâscă, rață etc. N-am scris în general despre pasăre, animal care aparține clasei de vertebrate ovipare, cu corpul acoperit cu pene, cu aripi pentru zbor și cu fălcile acoperite cu formații cornoase. Noi, cei născuți și care am copilărit la țară și lângă pădure, știm bine ce e o vrabie, o rândunică, o cioară, o ciocârlie, un cuc, o pupăză, o orătanie de curte, un uliu ș.a.
Copilărie pe „ulița gâștei”, cu păsări sălbatice și domestice
DEX '09 (2009) dă etimologia: „lat. passer”. Așadar, am moștenit cuvântul din cuvântul latin passer, passerem, „vrabie”, în final din cuvântul proto-indo-european *p(e)t-tro-, „care zboară, pasăre”, acesta din *peth₂-, „a zbura”.
Mihai Vinereanu e mai laborios și scrie despre pasăre: «pasăre (istr. pąsăre) – animal vertebrat ovipar cu corpul acoperit cu pene și dotat cu aripi pentru zbor. Lat. *passarem < passerem, passer „vrabie” (Pușcariu, 1280; Candrea/Densusianu, 1350; REW, 6268); alb. pasar(ë) „vrabie”. PIE *pet/, petə „a zbura, a cădea”, pet/ero/ „zburător” (IEW, 825). Rom. pasăre (ca și lat. passer) provine din PIE *pet-ero.
Dacă vom considera rom. pasăre ca provenind din *pet-ero, primul e s-a deschis la a, al doilea a diftongat e > je > ja. În acest caz ja a alterat pe t > ț, dând o formă *pațar/e, unde ț > s. Același fenomen fonetic a avut loc și în cazul altor cuvinte românești de proveniență traco-dacă (v. cursă).
Pasăre
Această ipoteză este justificată și de forme din limbile baltice și slave pentru noțiunea de „pasăre”; cf. lituan. putulys „animal mic sau pui de pasăre”, let. putins „pasăre”, v.sl., rus. puta „pasăre”. Tot de la acest radical provine și pajură și, respectiv, pană¹ (v. pajură, pană¹).» [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020].
În diferite limbii păsării i se spune:
֎ abe în aragoneză (vezi ave);
֎ aceḍḍu, acieddu, ancieddu, auceddu, oceddu în sicíliană, acellu în corsicană, aucèl, aucèu, ausèth în provensală, aucèl, ausèl, abicor în occitană, auciéllo în napolitano-calabreză;
֎ aderyn în galeză, aderyn, adar în velșă;
֎ agḍiḍ - ⴰⴳⴹⵉ în berberă;
֎ agsaa - аҧсаа, agsaate - аҧсаатә în abhază;
֎ ajḍiḍ în kabilă;
֎ angas - अङ्गस् în sanscrită;
֎ anʋnmanfoosi în agni;
֎ arcan - арцан în dargină;
֎ asa în oirata;
֎ au în catalană;
֎ ausèth în gasconă;
֎ ave (din latinescul avis) în galiciană, interlingua, portugheză și spaniolă, ave, have în ladino, ave - אב'י în sefardă, avis în latină (din proto-italicul *awis, din proto-indo-europeanul *h₂éwis, „pasăre”; înrudirile includ grecescul antic aetós – ἀετός, sanscritul ví - वि și albanezul vito, „porumbel de lemn”);
֎ ayup în kapampangan;
֎ bahani în taroko;
֎ baksəy - បក្សី în kmeră;
֎ balinde - بالندە în kurdă sorani;
֎ bao în marșaleză;
֎ bineshiinh în odsibva;
Birds
֎ bird în engleză (din englezeștile medievale bird, brid, din vechiul englezesc bridd, „pui”, de origine incertă, originar dintr-un termen folosit pentru păsări care nu puteau zbura, „pui”, spre deosebire de vechiul termen general în engleză pentru păsări zburătoare; a înlocuit treptat fowl ca cel mai comun termen începând cu secolul al XIV-lea), birdo în esperanto;
֎ böd în volapük;
֎ burung în indoneziană și în malai;
֎ bzyu – бзыу, kŭolebzyu - къолэбзыу în adige;
֎ carā - चरा în nepaleză;
֎ ch’íich în yucatecă;
֎ chim în vietnameză;
֎ chiriklyi, csiriklo, csirkulo în țigănească;
֎ ciḍiyā - चिडिया în hindusă, čidija - پرنده în urdu;
֎ cipni în lojbană;
֎ ciraw în songhaï koyraboro senni;
֎ çûçik, teyr în kurdă;
֎ čymčyk - чымчык în kârgâză, čyșčykŭ - чьшчыкъ în karaceaevo-balkară, čyyčaah – чыычаах în iakută;
֎ degi - дэги în even și în evenski;
֎ djedhaz - джэдкъаз în kabardino-cercheză;
֎ dūni - ދޫނި în divehi (maldivă);
֎ éan în irlandeză (din vechiul irlandez én, din proto-celticul *ɸetnos, din proto-indo-european *péth₂r̥), eun în galică scoțiană, evn, ev în bretonă, edhen în corni (din medievalul corni edhyn, din vechiul corni hethen, din proto-britonul *edn, din proto-celticul *ɸetnos, din proto-indo-european *péth₂r̥);
֎ ẹiyẹ, ẹyẹ abìyẹ́, abìyé̩ în joruba;
֎ entaritiki în masai;
֎ fågel în suedeză, fogle în novială, foygl - פֿויגל în idiș, fugal în săsească veche, fûgel în frízonă, fugl în daneză, islandeză și norvegiană, fugls - 𐍆𐌿𐌲𐌻𐍃 în gotică, fuglur în feroeză, fugol în engleză veche, fowl în engleză (din medievalele englezești foul, foghel, fowel, fowele, din vechiul englezesc fugol, „pasăre”, din proto-vest germanicul *fugl, din proto-germanicul *fuglaz, variantă disimilată a lui *fluglaz, compară vechiul englezesc flugol, „zburând; zbor”, cu mercianul fluglas heofun, „păsările aerului”, din *fleuganą, „a zbura”; rudă cu frizonul occidental fûgel, germanicul de jos Vagel, neerlandezul vogel, germanicul Vogel, suedezul fågel, danezul și norvegianul fugl), Vagel în germană de jos, voegel în limburgheză, voël în afrikaans, Vogel în germană și în germană alemanică (din medievalele germanice vogel, vagel, din vechile germanice fogal, fugal, din proto-vest-germanicul *fugl, din proto-germanicul *fuglaz, posibil legat de *fleuganą, „a zbura”, prin disimilare față de anteriorul *fluglaz; rudă cu germanicul de jos Vagel, olandezul vogel, englezescul fowl, danezul fugl, suedezul fågel, goticul fugls - 𐍆𐌿𐌲𐌻𐍃, germanicul Vögel, vôghel în flamandă occidentală, Vugel, Vull în luxemburgheză);
Vogel
֎ foosi în alabama;
֎ gasa - гаса în nanai (din proto-tunguscul *gase, comparați cu gasha - ᡤᠠᠰᡥᠠ în manchu);
֎ għasfur în malteză (din arabicul ʕaṣfūr - عَصْفُور, „pasăre mică, vrabie”);
֎ guş în turcmenă, gŭuș - гъуш în tat;
֎ guyra în guarani;
֎ h`inč` - хӀинчӀ în avară;
֎ hus - хус în hakasă;
֎ í-nyoni în svati;
֎ ibon, limbas în tagalogă;
֎ imin ôeta în naurui;
֎ inɔn, ino̱n în douala, inyoni în zulu și în kiniarda;
֎ intaka în kosa;
֎ jamach'i în aimară;
֎ kajăk - кайăк, vӗsen kajăk - - вӗҫен кайăк în ciuvașă, kajyk - кайык în mari;
֎ kaj - кай, lebač - лэбач în komi, kaj – кай în komi-permiacă;
֎ karum în tobiană;
֎ kŭanatly - къанатлы în karatchaï-balkară;
֎ kŭuș - къуш în kumykă;
֎ keŋassel` - кеӈассель în ket (siberiană);
֎ kimmiro în afară;
֎ kodibío în arawak;
֎ koș - ҡош în bașchiră și în tătară, kus - кус în nogaï, kuš - куш în altaică de sud, chor, kârgâză și tuvenă, kus – кус, kuș – куш în karaim, kuş în găgăuză și în turcă, kușkjaș - ӄушӄаш în tofalară, kŭuș - къуш în kumică și în lezgină, qoš - ҡош în bașchiră, qoş - кош în tătară, qus - құс în cazahă, qūš - قوش în turcă otomană, qus în karakallpak, qush - قۇش în uigură, qush în uzbecă, quş în azeră și în tătară crimeană qūs - құс în cazahă (din proto-turcicul *kuĺ, „pasăre”);
֎ kötör - көтөр în dolgană și în iakută;
֎ kŭalebeu – къуалэбзу în kabardino-cercheză;
֎ kŭanatly – къанатлы în karaceaevo-balkară;
֎ labous m bretonă;
֎ langgam în cebuano;
֎ lebač - лэбач în komi-permiacă;
֎ leluhhi - лелуххи în lak;
֎ lind în estonă, livonă, ludică kareliană și veps, lindu în ingriană, linnuliha în estonă, lintu în finlandeză, kareliană și votică, loannҍt - лоаннҍт în sami kildină, lodde în sami inari, loddi în sami de nord;
֎ madár în maghiară (discutabilă, derivare ca un vechi compus *muntVrV - *muna-tojV-rV, „care depune ouă”; comparați cu mony, „ou”, și tojik, „a depune ouă”);
֎ manu în fidjiană, hawaiiană, maori, rapanui, samoană și tahitiană, manuʔ în madureză, manu puna în tongai, ˈmanuk în damară de est, manu-fuik în tetum, manuk în javaneză și în sundaneză;
֎ manulele în velșă;
֎ marǧ - маргъ în osetă, mu`rgŭ - муьргъ în tat, murġâ - مرغه în paștună;
֎ mel - مەل în kurdă;
֎ milçık în zazaki;
֎ moˈpan în babară de sud-est;
֎ moc’wél’ în antoniañă;
֎ moutchon, mohon în valonă;
֎ mušen - 𒄷 în sumeriană;
֎ mut în chol;
֎ narmon` - нармонь în mokșa, narmunʹ - нармунь în erza;
֎ ndege în swahili;
֎ ndɛkɛ în lingala;
֎ nga.hak, - ငဟက္ în birmaneză;
֎ niăo - 鸟 (鳥),, niăolèi - 鸟类 (鳥類), què - 雀, quèniǎo - 雀鸟 (雀鳥) în chineză, niăo - 鳥 în chineză tradițională, niăo - 鸟 în chineză simplificată;
֎ nichir - ничхир în tabasaran, nichir – ничхир,
֎ luvan - луван în lezgină, niečen – ниэчэн, ničien - ничиэн în nanai;
֎ nók - นก în thai, nok - ນົກ în laoțiană;
֎ nonyana în sesotho, nonyane în tsvana;
֎ noog în hmong blanc;
֎ nubá în kogui;
֎ nuni, nyunyi în shingazidja;
֎ oalhazar - оалхазар în ingușetă;
֎ ocell în catalană, ocellu în corsicană, oiseau m în franceză (din medievalul franțuzesc oyseau, din vechiul franțuzesc oisel la c. 1100, din latinescul târziu aucellus m, „pasăre mică”, diminutiv bazat în cele din urmă pe latinescul avis f, „pasăre”, din proto-italicul *awis, din proto-indo-europeanu; *h₂éwis; comparați cu ouaîsé în normandă, usél în franco-provensală ș.a., cu franțuzescul oie, „gâscă”, derivat dintr-un alt diminutiv al lui avis), oisieu, ogeau, ojieau, osiau în picardă, osel în piemonteză, oseo în valenciană și în venetă, ouésé în normandă, oûhê în valonă, oujhea în valonă, ousiau, mouéçon în tourangeau, öxello în genoveză, oxeło în venetă, uccello în italiană (din latinescul târziu aucellus m, „pasăre mică”, un diminutiv bazat în cele din urmă pe latinescul avis f etc.), uceddu, aceddu în siciliană, ucel în friuliană, ucelo în ido, usél în franco-provensală, usel în lombardă, ushag în manx, utschè în romanșă;
olxazar - олхазар în cecenă;
֎ órnis - ὄρνι în greacă antică;
֎ p'isku, phichiw în quechua;
֎ p‘rinveli – ფრინველი, č̣iti - ჩიტი în gruzină;
֎ pa în idi;
֎ pachī - ਪੰਛੀ în pandsabi;
֎ pærænde - پرنده în persană;
֎ páharo în palenquero, pájaro în spaniolă, pášaro, pážaro, pájaro, pásaro în ladino, pasăre în istro-română și în română, pasharo - פאשארו în sefardă, pássaro în portugheză (din vechiul galiciano-portughez passaro, din latinescul vulgar *passarum, din latinescul passer, „vrabie”, în cele din urmă din proto-indo-europeanul *p(e)t-tro-, „care zboară, pasăre”, din *peth₂-, „a zbura”; comparați cu englezescul passerine, spaniolul pájaro, românescul pasăre), paxaro în aragoneză și în galiciană, páxaru în asturiană;
֎ pakchi - पक्षी în hindusă, pakherū - پکھیرو în urdu, pakherū - पखेरू m în hindusă, pakhī - পাখী în în bengaleză, pakhii - پَکِي în sindhi, pakṣi - पक्षि în sanscrită, pakṣī - पक्षी în marathi, pakṣi - పక్షి în telugu, pakšī - پکشی m în urdu, pakšī - पक्षी m în hindusă, pakṣi - പക്ഷി în malaialam, paksi – पक्षि, paksina - पक्षिण, paksini - पक्षिणी în sanscrită;
֎ panch în wik-mungkan, pančī - پنچھی m în urdu, pančī - पंछी f în hindusă, pankhid - પનખિદ în gudjarati;
֎ papa - папа în urdu;
֎ para în papiamentu;
֎ paranda - паранда în tadjică, Parandā - परन्दा m în hindusă, parandā - پرندہ m în urdu, parandeh - پرنده în persană, paṟavai - பறவை în tamilă;
֎ paukštis m, paukštė f în lituaniană, paukštis în samogitiană;
֎ picc în wolapuk;
֎ pigioni, puzone, pilloni, ave, cedda în sardă;
֎ piibigi în pirahã;
֎ pileshish, peepee în kree;
֎ pirecic în atikamekw;
֎ pisin în tok pisină;
֎ pötka - пӧтка în komi-permiacă;
֎ poulí - πουλί în greacă;
֎ pssg`ač`vy - пссгӀачӀвы în abază;
֎ ptačk, ptak în sorabă de sus, pták în cehă, ptak în poloneză, ptak, ptašk în sorabă de jos, ptahh - птахх, pták - птак în ucraineană, ptič m, ptica f în slovenă, ptica - птица în bulgară, macedoneană și sârbă, ptica în bosniacă și în croată, ptitsa - птица în rusă, ptițja – птиця ucraineană, ptôch în cașubă. ptok în sileziană, ptuchka - птушка în bielorusă (din proto-slavicul *pъtica, „pasăre”, din *pъta + *-ica, din proto-balto-slavicul *put-);
֎ ptákajḍiḍ, afruk în chaoui;
֎ ptinó - πτηνό în greacă;
֎ pulju în aromână (din rădăcina vulgară latină *pulleus, din latinescul pullus; comparați cu românescul pui);
֎ putns în letonă, putnys în latgaliană;
֎ qhniq în atayal;
֎ sae - 새 în coreană;
֎ sakuṇa în pali;
֎ sava în mizo;
֎ sax în aleutină;
֎ shimbir în somaleză, shimbiro în oromo;
֎ shiri în shona;
֎ sorai - চৰাই în assameză;
֎ šuvuu - шувуу în mongolă, șovun - шовун în kalmucă, șubuun - шубуун în buriată;
Cuvântul pasăre în câteva limbi
֎ t’ŗch’un - թռչուն în armeană;
֎ tajra în malteză, tayr - طير în arabă, ṭayrā - ܛܝܪܐ în aramaică siriacă, tayrũ - طَيْرٌ, tâ'irũ - طَائِرٌ în arabă;
֎ tamsi în wari-warai;
֎ tch'a - བྱ་ în tibetană;
֎ teibee - тәибәә în nganasan;
֎ tərtschun - թռչու în armeană;
֎ timmiaq - ᑎᖕᒥᐊᖅ în inuktitut, timmiaq în groenlandeză;
֎ tirtja – тиртя, tirtja sarmik - тиртя сармик în nenets;
֎ tori - 鳥 (とり) în japoneză;
֎ tototl în nahuatl;
֎ tsídii în navajo;
֎ tsipore - צפור în ebraică;
֎ tsirk în voro;
֎ tsisqua - ᏥᏍᏆ în cheroki;
֎ tsuntsu în haussa;
֎ txori, hegazti în bască;
֎ tyloburdo - тылобурдо în udmurtă;
֎ ʿuf – ዑፍ, č̣ru - ጭሩ în tigrină;
֎ üñüm în araucană;
֎ vi – वि, vihaga - विहग în sanscrită, vihaṅgamu - విహంగము, piṭṭa - పిట్ట în telugu;
֎ vorona în malgașă;
֎ vták în slovacă (din proto-slavicul *pъtakъ);
֎ wira , uru în tupi;
֎ wŏf - ወፍ în amharică;
֎ xus - хус în hakasă;
֎ yaqulek în yupik central;
֎ yeean în manx;
֎ žak`v - жакьв -în tabasaran;
֎ zog în albaneză;
֎ zveri în kotava;
֎ zwazo în haitiană;
֎ ǀqhuisi în nǀu.
Continuare la:
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-pasare-2
Fișierul în format pdf este la: Jocuri de cuvinte - pasăre.pdf
Cu respect,CN
-->
Comentarii
👍👍😍😍
Mulțumesc! Cea și hăis!
👍