Jocuri de cuvinte - pasăre
Geografie lingvistică
Pasărea în lume și în viață
Moto: „Unii spun cu precădere:/ C-ar fi bărbătuşul berzei,/ Însă altu-i de părere:/ «- Păsărica stewardezei»!” (Ce pasăre zboară mai sus?, de Dimitrie Radu din Trei decenii de epigramă, 1999)
Așa cum știți, păsările sunt un grup de vertebrate cu sânge cald care constituie clasa Aves, caracterizată prin pene, fălci cu cioc fără dinți, depunerea de ouă cu coajă tare, o rată metabolică ridicată, o inimă cu patru camere și puternică. Au un schelet ușor.
Păsările trăiesc în întreaga lume și variază în dimensiuni de la pasărea colibri de 5,5 cm, până la struțul comun de 2,8 m. Există peste 11.000 de specii acum, dintre care mai mult de jumătate sunt păsări „zburătoare”.
Au aripi a căror dezvoltare variază în funcție de specie. Aripile, membre anterioare modificate, le-au oferit păsărilor capacitatea de a zbura, deși evoluția ulterioară a dus la pierderea zborului la unele păsări (de exemplu pinguinii).
Și sistemele digestive și respiratorii ale păsărilor sunt adaptate pentru zbor. Unele specii de păsări din mediile acvatice, în special păsările marine și unele păsări de apă dulce, au evoluat în continuare pentru înot și chiar pentru scufundări scurte.
Studiul păsărilor se numește ornitologie (împrumutat din franțuzescul ornithologie, echivalent cu ornito- + -logie. din neolatinescul ornithologia, propus de Ulisse Aldrovandi (1522 – 1605), medic italian și naturalist, reprezentant al Renașterii, derivat din grecescul antic ornithológos - ὀρνιθολόγος, din órnis - ὄρνις, „pasăre”, și lógos - λόγος, „ceea ce e zis, gândit, ...” [Häkkinen, Kaisa, 2004, Nykysuomen etymologinen sanakirja, Dicționar etimologic finlandez modern, Juva: WSOY, ISBN].
Lăsăm ornitologii să se ocupe de evoluția păsărilor, amintind doar că după estimările recente, păsările moderne (Neornithes) au evoluat în cretacicul târziu și s-au diversificat dramatic în timpul evenimentului de extincție cretacico-paleogen de acum 66 de milioane de ani, care a ucis pterozaurii și toți dinozaurii non-aviari.
Păsările sunt sociale, comunică între ele prin semnale vizuale, chemări și ciripit și participă la comportamente precum reproducerea în cooperare și vânătoarea, informarea asupra prădătorilor, zborul în stoluri.
Multe specii sociale păstrează cunoștințele de-a lungul generațiilor, mai ales cele „călătoare” (fără „receptor GPS”). Marea majoritate a speciilor de păsări este monogamă din punct de vedere social (dar nu neapărat sexual), de obicei pentru un sezon de reproducere la un moment dat, uneori de ani de zile și rareori pentru viață.
Alte specii au sisteme de reproducere care sunt poligine (un mascul cu multe femele, „cocoșul”) sau, rar, poliandre (o femelă cu mulți masculi). Păsările produc descendenți prin depunerea ouălor care sunt fertilizate prin reproducere sexuală.
„Disciplina” stolului
De obicei sunt așezate într-un cuib construit de perechea respectivă și clocite de cei doi „părinți” cu schimbul (https://ro.wikipedia.org/wiki/Cuib). Cele mai multe păsări au o perioadă lungă de îngrijire parentală după ecloziune (ieșirea puilor din ou prin propriile eforturi, nu prin eforturile „părintelui 1” și „părintelui 2”, vorba lui Macron și a parlazmentului francez).
Cum am tot scris și noi, multe specii de păsări sunt importante din punct de vedere economic ca hrană pentru consumul uman și materie primă în producție, păsările domestice și nedomesticite fiind surse importante de ouă, carne și pene (vezi porumbel, găină, gâscă, rață etc.). Păsările cântătoare, papagalii și alte specii, sunt populare ca animale de companie.
Păsările figurează în întreaga cultură umană. Aproximativ 120 până la 130 de specii au dispărut din cauza activității umane din secolul al XVII-lea și alte sute înainte de atunci. Activitatea umană amenință cu dispariția a aproximativ 1.200 de specii de păsări, deși se fac eforturi pentru a le proteja. Observarea păsărilor recreaționale este o parte importantă a industriei ecoturismului.
Cum nu toți ați crescut cu păsările domestice în curte, cu un deal la 100 de metri, cu un urcuș cu panta de 45o, și cu pădurea la 750 de metri de casă, cu mii de păsări sălbatice, păsări văzute și interacționând cu ele zilnic, rezumăm 51 de curiozităţi despre păsări.
1. În lume există peste 11.000 de specii de păsări. Oamenii de ştiinţă le grupează de obicei în 30 de categorii. Păsările sunt cele mai răspândite animale de pe planeta Pământ, cu multe miliarde de exemplare.
2. Caracteristicile unice pentru păsări sunt penele, ciocul şi scheletul.
3. Aproximativ 2/3 din toate speciile de păsări se găsesc în pădurile tropicale.
4. Puii de hoatzin (Opisthocomiformes), au două ghiare pe fiecare aripă. Când se caţără din cuib, își folosesc ghearele pentru a se agăţa cu ele de copacii de mangrove. Pierd ghearele odată ce se maturizează, dar şi aşa rămân nişte zburători jalnici, capabili doar de a zbura planat la distanţe mici, la maxim 350 de metri.
5. Multe păsări consumă în fiecare zi o cantitate de hrană egală cu 1/5 din greutatea corpului, pentru a obţine energia necesară pentru a zbura. Nicușor ucide porumbeii, salvează insectele (țânțarii) și Clotilde șoarecii.
6. Cea mai lungă coadă de cocoş a fost înregistrată la o specie de găină de rasă japoneză numită Onagadori, care a măsurat 10,59 metri.
Onagadori
7. Pentru a fi mai uşoare, multe păsări nu au vezici pentru a stoca urina. În schimbul producerii urinei lichide, pentru a scăpa de deşeuri, produc o substanţă de culoare albă sub formă de pastă. Chiar dacă struţul nu are o vezică ca la mamifere el este unica pasăre care are o separare completă a găinațului şi urinei.
8. Plămânii păsărilor sunt mult mai complicaţi şi mai eficienţi, ocupă mai mult spaţiu ca la mamifere, precum oamenii. Plămânii unui om alcătuiesc aproximativ 1/20 din lungimea corpului său, iar cei ai pasărilor ocupă 1/5.
Pelicanul australian
9. Pelicanul australian are cel mai lung cioc din lume, care măsoară aproape 0,5 metri lungime. Ciocul-spadă al păsării Colibri, cu o lungime de până la 10 centimetri, este unicul cioc de pasăre din lume mai lung decât corpul.
10. Cântecul pitulicei europene este format din mai mult de 700 de note diferite pe minut şi poate fi auzit de la o distanţă de 500 de metri.
11. Bufniţele nu pot roti ochii, în schimb ele pot roti capul complet împrejur pentru a vedea direct în spatele lor. Trăiesc pe toate continentele, cu excepţia Antarcticii. Franjurile moi de pe aripile lor reduc esenţial zgomotul făcut în timpul zborului. Incredibil, practic nu produc niciun zgomot în timpul zborului.
12. Printre păsările celebre se numără pasărea Ba din mitologia egipteană, Bar Juchne din Talmud, pasărea Cu din folclorul mexican, Pasărea de Foc din mitologia indienilor nativi americani, Harpiile din mitologia greacă, pasărea Phoenix din mitologia egipteană, Quetzalcoatl din mitologia aztecă şi corbul în religiile native americane.
13. Pasărea cu cele mai multe pene este lebăda şuerătoare cu până la 25.000 de pene. Normal că micile păsări colibri au mai puţin de 1.000 de pene.
14. Unica pasăre cu nări la sfârşitul ciocului este kiwi. Această amplasare stranie a nărilor le ajută să caute hrana cu ajutorul mirosului, cum ar fi viermii şi insectele de la suprafaţa solului. De multe ori ea sforăie pentru a-şi curăţa nările.
15. Spre deosebire de multe păsări care cântă, ciocănitoarea bate ritmic cu ciocul de copac. Unele ciocănitori se pot identifica una pe alta după sunetul „tobelor”.
Papagalul gri african
16. Cea mai vorbăreaţă pasăre din lume este papagalul gri african. Un papagal din această specie poate reține și pronunţa peste 800 de cuvinte, pe când celelalte specii de papagali în majoritate pot „învăța” doar 50 de cuvinte.
17. Multe păsări, precum graurii, cântă note prea înalte pentru ca oamenii să le poată auzi.
18. Flamingo se împerechează pentru toată durata vieţii. Unii rămân în pereche pentru mai mult de 50 de ani (noi vă propunem Amărâtă turturea, în interpretarea lui (https://www.tiktok.com/@ioanciubuca/video/7209727267663072518) Tudor Gheorghe, poezie scrisă de Ienăchiță Văcărescu (1740 - 1797).
19. Puilor speciilor mari de păsări de obicei le ia mai mult timp până vor ieşi din ouă. Spre exemplu, puii păsării Emu se eclozeză după 60 de zile. La păsările mici cântătoare perioada durează în medie 2 săptămâni.
20. Ciocănitoarea verde poate mânca mai mult de 2.000 de furnici pe zi.
21. Ibisul crestat japonez este una dintre cele mai rare specii de păsări din lume. Înainte era răspândit în ţări ca Rusia, Coreea şi Taiwan, acum însă au rămas într-un număr extrem de mic în unele regiuni din Japonia şi China (la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-barzaaveți cadou „Jocuri de cuvinte - barză”).
22. Deversarea de petrol Exxon Valdez din Alaska în anul 1989 a poluat aproximativ 1900 kilometri de litoral fiind ucise în jur de 100.000 de păsări de mare.
23. Vânătoarea cu şoimii a apărut cu mai mult de 4000 de ani în urmă în Asia de Est şi Centrală. Șoimii erau utilizați deoarece ei puteau răpune prada la o distanţă mai mare decât erau capabile armele vânătorior, arcuri cu săgeți. Ginghis Han (Temüügin, „Întemeietorul”) sau Genghis-Han, conform relatărilor, avea 10.000 de şoimari.
24. Minerii foloseau canarii în minele de cărbune pentru a detecta nivelurile toxice de gaz monoxid de carbon. Minerii ştiau că dacă un canar a leşinat, e pericol. De aici îşi are originea şi expresia „canarii în mina de cărbune”.
25. Lăcarul de stuf poate imita mai mult de 80 specii (la adresa https://www.youtube.com/watch?v=VkA7hW0jGrA) diferite de păsări. Alţi imitatori renumiţi sunt pasărea liră şi sturzul zeflemitor nordic (Mimus polyglottos).
26. Ciocul-pungă al pelicanului poate reţine până la 10 litri de apă dintr-o dată. După ce umple punga cu apă, ciocul se contractă pentru a elimina apa, înainte ca el să înghită hrana din ea.
Zăgan (vulturul bărbos)
27. Vulturul numit zăgan are o dietă şi un comportament aparte. Zboară sus ţinând în ghiare oase mari pe care le aruncă pe pietre, iar apoi mănâncă măduva și aceste oase sfărmate ca un înghiţitor de săbii.
Zăganul se hrăneşte cel mai mult cu rămăşiţe de animale moarte. Dispreţueşte carnea, trăind mai mult cu o dietă alcătuită din 85% – 90% măduvă osoasă. Este unica specie vie de pasăre specializată pe folosirea în hrană a măduvei osoase.
Zăganul este o specie de vultur declarată dispărută din România. Dar în 2009 vânătorii din Mehedinţi au semnalat prezenţa vulturului cu barbă, cum i se mai spune, în zona peşterii Topolniţa.
28. Pasărea care face cele mai mici ouă din lume este colibri-albina. Oul ei este mai mic decât bobul de mazăre.
29. Struţul face cele mai mari ouă din lume. Un ou măsoară în medie 15 centimetri în lungime, 13 centimetri în lăţime şi cântăreşte 1,4 kilograme, de 20 de ori mai greu ca un ou de găină. Are doar 1 – 4% din dimensiunea femelei. Micul dejun pentru o scară de bloc cu 4 etaje!
Dar cele mai mari ouă comparativ cu greutatea femelei le face pasărea kiwi, un ou cântărind o treime din greutatea păsării şi având 20% din dimensiunea ei. Oul are o lungime de aproape 13 centimetri şi cântăreşte mai mult de 400 de grame. Față de un ou de struţ el ar trebui să cântărească 40 de kilograme.
30. Găina Mallee (Leipoa ocellata) este renumită prin aceea că face o grămadă uriaşă de compost pentru cuibul ei. Construieşte cuiburi-movile de mărimi gigantice care pot măsura 11 metri în diametru şi 5 metri în înălţime.
Găina sălbatică Mallee (Leipoa ocellata)
Aceste păsări au o particularitate deosebită. Nu îşi clocesc ouăle, deoarece cuiburile construite din resturi vegetale, prin descompunere biologică, încălzesc ouăle aidoma unui „incubator”.
31. Ţesătorii sociali trăiesc în cuiburi comune imense, care arată ca un mare car cu fân împrăştiat în coroana copacului. Unele cuiburi pot cântări câteva tone, şi pot avea o vechime de 100 de ani.
32. Cea mai grea pasăre de pradă este condorul andin, care poate cântări până la 12 kilograme.
33. Cea mai răspândită pasăre din lume este Quelea cu cioc roşu, cu o populaţie adultă reproductivă în număr de 1,5 miliarde de perechi. Se găsește pe teritoriul tuturor ţărilor din Africa sud-sahariană, populând peste 37 de state africane. Un „cârd” poate conţine mii de păsări. Printre păsările domestice cea mai răspândită este bineînţeles (la https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/09/jocuri-de-cuvinte-gaina.html) găina.
34. Mulţi oameni de ştiinţă susţin că păsările au evoluat de la dinozauri în perioada erei mezozoice cu aproximativ 150 milioane de ani în urmă.
35. Doar în Statele Unite ale Americii, există peste 40 de milioane de păsări ca animale de companie.
36. Penele unei păsări cântăresc mai mult decât scheletul ei. La majoritatea păsărilor scheletul constituie doar 5% din greutatea totală a corpului. Asta înseamnă că la unele specii de păsări, oasele sunt atât de uşoare încât penele cântăresc mai mult decât întregul lor schelet.
37. Dieta alimentară a păsărilor sălbatice este în strânsă legătură cu forma ciocului lor.
38. Pe când păsările de sex masculin nu au penis în majoritate, cel al răţoiului de lac argentenian poate măsura mai mult de 40 de centimetri, mai lung ca la orice pasăre cunoscută.
Baza penisului este acoperită cu spini aspri iar vârful este moale asemănător cu o perie, probabil pentru a curăţa sperma care a fost depozitată în oviductul femelei de un alt pretendent. Fără gelozie! Atunci când nu este „în uz”, penisul în formă de tirbuşon se retrage în abdomenul răţoiului. Când noi am scris despre rață nu am amintit de el (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-rata-2).
39. Aproximativ 75% din păsările sălbatice trăiesc mai puţin de un an. Cu cât pasărea este mai mare, probabil că ea va trăi mai mult. Marii albatroşi călători, de exemplu, pot trăi până la 80 de ani.
40. Pinguinul Gentoo înoată cel mai rapid din toate păsările şi poate atinge o viteză de 36 kilometri pe oră. Pinguinul imperial poate sta sub apă până la 18 minute.
41. Rândunica de mare petrece mai mult timp în aer, decât orice pasăre. Ea îşi ia zborul deasupra oceanului şi zboară cel puţin 3 ani fără a ateriza pe apă sau sol. Astfel ea petrece cea mai mare parte din viaţă în aer, se poate hrăni în aer. Aceste rândunici de mare pot chiar dormi în zbor, planând pe curenţii de aer cu aripile deschise.
42. Chira arctică face cea mai lungă migraţie anuală. Ea zboară 40.000 de kilometri din Arctica în Antarctica şi se întoarce înapoi.
43. Pasărea cu cea mai mare anvengură a aripilor este albatrosul călător, deschiderea aripilor căruia măsoară 3,7 metri.
44. Gâsca cu capul vărgat zboară peste Himalaya, cei mai înalţi munţi din lume, la o înăţime de mai mare de 8.000 metri, la fel ca avioanele. Am scris destule de gâscă (la https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/04/jocuri-de-cuvinte-gasca.html), locuind eu pe „ulița gâștei”.
Cu toate acestea, cel mai înalt zboară vulturul pleşuv sur. În 1973, un vultur pleşuv s-a ciocnit cu un avion la o înălţime mai mare de 11 kilometri deasupra Coastei de Fildeş, în Africa.
45. Cea mai mare, cea mai înaltă, şi cea mai grea pasăre din lume este struţul aclimatizat și la noi. Struţul de sex masculin poate ajunge până la 2,8 metri în înălţime, şi cântări peste 160 de kilograme.
46. Struţul e unica pasăre care de bună voie are grijă de ouăle altor femele.
47. Struţii nu îngroapă capul în nisip când simt pericol, așa cum se spune. Dar ei au fost observaţi întinşi cu gâtul lor lung pe pământ fără semne de viaţă, în cazul când doresc să se ascundă.
48. Cea mai mare pasăre care a existat vreodată pe Pământ a fost nezburătoarea pasăre elefant, o specie dispărută. Ea cântărea aproximativ 450 de kilograme. Şapte ouă de struţ fac cât un ou al păsării elefant. Pasărea a dispărut acum 400 de ani, dar oamenii găsesc şi acum bucăţi de coji dure de ouă ale acestor giganţi.
Pinguinii imperiali
49. Pinguinul imperial este singura pasăre care îşi depune ouăle în mijlocul iernii. Depunerea ouălor atât de devreme le dă „tinerilor” un avans. Puii au nevoie de toată primăvara, vara şi toamna pentru a creşte suficient de mari şi să supraveţuiască iarna viitoare.
50. Guacharo, pasărea peşterilor, sau oilbird (pasărea ulei), cum mai este numită, mănâncă fructe de palmier care au ulei ce face pasărea deosebit de uleioasă. Oamenii din apropierea peşterilor unde locuiesc aceste păsări, le prind şi le fierb pentru ulei! Ptiu, drace! Dacă află ANAF-ujl?
51. Găinuşa de baltă este o specie răspândită în America de Sud, Africa, India şi aproape în toată Europa inclusiv în România, cuibărind mai mult în lunca Dunării. Procesul de împerechere se deosebeşte semnificativ de cel al altor păsări, nu masculii fac curte femelei, ci femelele se luptă între ele pentru dreptul de a se împerechea cu masculul. Cam cum se bat puștoaicele pe la noi (băieții merg la pensat, nu se mai bat).
Raiul păsărilor la noi, în România, este Delta Dunării (https://www.youtube.com/watch?v=K2aJ5Hsz-E4), din videoclip reținând 8 lucruri interesante despre cel mai nou pământ, cu insule noi, cu stuf, paradisul păsărilor, multe migratoare sau călătoare, cu „receptor biologic GPS” inclus
(https://www.youtube.com/watch?v=idH0oLZRoTQ). Cirip-cirip ascultați la https://www.youtube.com/watch?v=Wmw99hIRaBk, combinat cu muzică dobrogeană.
Continuare la:
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-pasare-3
Fișierul în format pdf este la: Jocuri de cuvinte - pasăre.pdf
Cu respect,CN
-->
Comentarii
👍👍😍😍